Eremei Grigore – om de stat din RSS Moldovenească. S-a născut la 22 aprilie 1935, în satul Tîrnova, raionul Edineț. Și-a început activitatea în anul 1952, ca director al bibliotecii din satul natal. Începînd din anul 1956 a activat în cadrul organelor de comsomol ca instructor, al doilea secretar și prim-secretar al Comitetului raional al comsomolului, locțiitor de șef de secție și apoi al doilea secretar al comsomolului din Moldova. Din 1957 membru al PCUS. În anul 1960 Grigore Eremei devine instructor în aparatul Sovietului de Miniștri al RSSM. A absolvit Institutul Agricol "M.V. Frunze" din Chișinău (1965) și apoi Școala Superioară de Partid de pe lîngă CC al PCUS din Moscova (1974).

Dînd dovadă de aptitudini organizatorice, Grigore Eremei este numit prim-secretar al Comitetului raional Cotovsc al Partidului Comunist al Moldovei (1966-1970). La Congresele IX și XII ale PCM a fost ales membru al Comisiei de Revizie a PCM, apoi la Congresul XIII - membru al CC al PCM. În perioada 1970-1980, a îndeplinit funcțiile de viceprim-ministru și prim-viceprim-ministru al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească. Îndeplinește apoi funcții în mișcarea sindicală ca președinte al Consiliului Sindicatelor din RSSM (1980-1990) și președinte al Federației Sindicatelor Independente din Moldova (din 1990).

S-a manifestat ca un promotor al culturii, învăţământului, ştiinţei, ocrotirii sănătăţii şi sportului. Anume atunci au fost construite în republică peste 300 de şcoli, 500 de grădiniţe pentru copii, un număr considerabil de librării. A fost una dintre puţinele persoane de la conducerea republicii care s-a ridicat în apărarea valorilor naţionale.

A fost ales ca deputat al poporului în Sovietul Suprem al URSS (1989-1992), apoi la 5 februarie 1991 îi succede lui Petru Lucinschi în funcția de Prim-secretar al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească. În această calitate, a fost ales la Plenara din 25 aprilie 1991 ca membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PCUS.

Grigore Eremei a fost ultimul prim-secretar al Partidului Comunist al RSS Moldovenești (februarie - august 1991). A îndeplinit această funcție pînă la scoaterea în afara legii a partidului, la 23 august 1991, ca urmare a puciului eșuat de la Moscova.

După declararea independenței Republicii Moldova Grigore Eremei a activat în cadrul serviciului diplomatic: ambasador al Republicii Moldova în Belarus (15 septembrie 1993 - 17 iunie 1994); ambasador al Republicii Moldova în România, Grecia și Cipru (17 iunie 1994 - 25 mai 1998).

În anul 1998 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele Blocului pentru o Moldovă Democratică și Prosperă. A fost decorat cu Ordinul "Insigna de Onoare".

Grigore Eremei este doctor în filozofie. În 2003, a editat volumul „Faţa nevăzută a puterii".