Konstantinov Tihon – activist de partid și om de stat din RSSM. S-a născut la 13 august 1898 în satul Horoșee din regiunea Ekaterinoslav, Ucraina. Din 1924 este membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Din 1921 a ocupat diferite posturi în organele sovietice și de partid di RSS Ucraina, apoi din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească.

În perioada 18 iunie 1938 - 25 ianuarie 1949 a fost membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Ucraina. În iulie 1938 este numit în funcția de președinte al Prezidiumului Sovietului Suprem al RASS Moldovenești, cu sediul la Tiraspol, deținînd această funcție pînă în iulie 1940.

După includerea Basarabiei în URSS, în perioada 2 august 1940 - 17 aprilie 1945 a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenești.

În august 1940 conducerea RSS Moldovenești în persoana secretarului Comitetului regional al PC, Piotr Borodin, președintelui Sovietului Comisarilor Poporului Tihon Konstantinov și Președintelui Prezidiului Sovietului Suprem, Fiodor Brovko a propus ca frontiera de sud a RSS Moldovenești să fie demarcată cu includerea în componența Moldovei a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail, a județului Akerman, toate cu o populație majoritară moldovenească. Însă această propunere nu a fost auzită de Moscova, care a dat curs solicitărilor Ucrainei de a incorpora teritoriile respective.

În martie 1944, după finalizarea operațiunii Iași-Chișinău, Sovietului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenești condus de către Tihon Konstantinov a revenit Moldova și s-a stabilit temporar la Soroca.

A fost decorat cu ordinul Lenin și alte ordine și medalii. Tihon Konstantinov a încetat din viață la 20 ianuarie 1957 în Chișinău.