Biserica "Sf. Gheorghe" (Albă) din Baia este o biserică ortodoxă ctitorită, conform tradiției istorice, de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea în satul Baia (județul Suceava). Ea ar fi fost construită după bătălia de la Baia din 14-15 decembrie 1467 dintre oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și oștile ungurești conduse de regele Matei Corvin.

Localitatea Baia, situată la 7 km sud-vest de orașul Fălticeni și străbătută de rîul Moldova, este una dintre cele mai vechi localități din Moldova medievală.

Pentru prima dată menţionată în anul 1300, Baia este cunoscută ca fiind prima capitală a Ţării Moldovei. Aceasta a trecut direct la statutul de tîrg, datorită resurselor bogate ale solului, dar şi aşezării geografice, fiind un punct de legătură între centrele meşteşugăreşti din Moldova şi cele din Transilvania, Ungaria sau Polonia.

Despre aşezarea străveche, circulă numeroase legende, aproape toate avîndu-l în prim plan pe Ştefan cel Mare. Se spune că în timpul unei lupte cu ungurii, Ştefan s-a retras în tîrgul Baia, şi s-a ascuns de vrăjmaşi, suindu-se într-un arin pentru a se pierde de urmăritori. După ce trecu pericolul, Ştefan îşi strînse armata şi tăbărîse peste ei că nu mai ştiau ungurii pe unde să fugă. După ce îi alungă din ţară pe vrăjmaşi, hotărî ridicarea unei Biserici pe locul unde era arinul ce îl protejase, mulţumind astfel lui Dumnezeu că a supravieţuit bătăliei şi a scăpat de duşmani. Biserica se numeşte astăzi Biserica Albă.

Se mai spune că regele maghiar, Matei Corvin, rănit în luptă de o săgeată cu trei vîrfuri, reuşeşte totuşi să scape, fugind cu ajutorul unui trădător din oastea moldoveană, pe nume Hîrjap, care l-a trecut munții în Ardeal. Acesta a fost însă prins de Ştefan şi închis, ca pedeapsă, într-o mină din apropierea localităţii, cunoscută astăzi sub denumirea de Groapa lui Hîrjap. Legenda spune că gura minei a fost încuiată cu o cheie ce a fost aşezată sub altarul Bisericii Albe.

Ştefan ridică această biserică în anul 1467, după victoria asupra trupelor lui Matei Corvin. Cu toate că tradiţia îi atribuie edificiul lui Ştefan, există unele voci care spun că biserica nu ar fi ctitoria lui, ci el ar fi restaurat doar o veche ctitorie care fusese abandonată şi distrusă în timpul războiului cu ungurii.

Hramul bisericii este cel al Sfîntului Gheorghe, însă ea este mai bine cunoscută sub denumirea de Biserica Albă, deoarece nu a fost niciodată pictată.

Între 1906 – 1915, biserica a fost refăcută, fiindu-i dată forma actuală. Sistemul de boltire este specific arhitecturii moldoveneşti, însă în contradicţie cu tradiţiile bisericeşti specifice zonei, acest lăcaş nu a fost pictat. În 2002, încep noi lucrări de restaurare, care au respectat arhitectura bisericii din prezent, şi nu a încercat reproducerea celei iniţiale, de la 1467. În 2009 pictarea bisericii este finalizată, iar monumentul, cunoscut ca Biserica Albă - lipsită de picturi, şi-a pierdut nota de unicitate.

Astăzi, poate fi văzut pe unul dintre pereţii bisericii tabloul votiv, unde sînt reprezentaţi Ştefan cel Mare, Doamna Maria şi copii acestora. Există şi o reprezentare a tîrgului Baia, cu cele trei biserici ale sale, monumente istorice, Biserica Albă, Catedrala Catolică - ctitoria lui Alexandru cel Bun, şi Biserica Adormirea Maicii Domnului - ctitorită de Petru Rareş în 1532.

Biserica Sf. Gheorghe (Albă) din Baia - album foto