Despre sat și unele dintre atracțiile acestuia v-am povestit deja în alte publicații: Rîul Ciuhur și Monumentul naturii Stînca Mare s. Cobani. Însă mediul natural al satului nu a fost elucidat în ele pe deplin, de aceea am decis să umplem golul și să vă povestim despre aceste locuri uimitoare mai multe, continuîndu-ne ciclul de publicații cu „Satul dintre toltre".

Satul Cobani din raionul Glodeni este situat la est de centrul raional, oraşul Glodeni, la distanţa de 17 km de el şi la 204 km de Chișinău. Oficial, se consideră că satul a fost înfiinţat în anul 1702, dar trebuie să menţionăm că locuitorii, care l-au fondat s-au mutat aici din alt sat, Zubreuţi, redenumit apoi în Vasileuţii de Jos, acest sat fiind fondat, respectiv, în anul 1374. Strămutarea se datorează faptului, că vechiul sat era situat prea aproape de Prut şi era inundat în mod constant în perioadele cînd Prutul ieşea din albie. Ca rezultat, sătenii au fondat un sat nou, la 2 km depărtare de malul rîului, pe malul drept al rîului Camenca, la poalele stîncii de toltre, care a fost numită Stînca Mare.

Reciful de toltre Stînca Mare este cea mai sudică dintre cele, care se află în Moldova şi se întinde din partea de nord-est a ţării spre sud-vest pînă la coasta Prutului. Anume în regiunile din preajma Prutului, în raioane precum: Briceni, Rîşcani, Edineţ şi Glodeni se află cele mai multe toltre din Moldova, oferind Nordului Moldovei un aspect original şi irepetabil.

Şirul de toltre din apropierea satului Cobani este alcătuit din 3 parţi, dintre care acea care se aşterne nemijlocit deasupra satului şi valea rîului Camenca se numeşte Stînca Mare. O parte din ea, din păcate, a fost aruncată în aer şi apoi exploatată industrial pentru extragerea calcarului valoros. Abia în anul 1988, cu eforturile sătenilor şi a ecologiştilor, a fost întreruptă orice activitate de producţie pe teritoriul acestei rezervaţii. Însăşi Stînca Mare măsoară aproximativ 1 km şi este o prelungire a şirului de toltre, întinzîndu-se pe cîţiva km de-a lungul albiei rîului Camenca, pe alocuri fiind întretăiată de rîul şerpuitor pe mai multe porţiuni.

În raionul Glodeni, care este foarte bogat în atracții naturale, anume satul Cobani este acel punct, de la care ar trebui să începeți să luați cunoștință de el.

În primul rînd, pentru că este unicul din raion, înconjurat practic din toate părțile de numeroase șiruri de toltre, care se întind de-a lungul rîului Camenca. Cel mai impunător dintre aceste monumente este Stînca Mare. Monumente naturale sînt aici mai multe, decît în orice alt loc. Dar aproape că nici stînci și nici șiruri de toltre neatinse, care să nu fi fost deteriorate de lucrările de explorare și cariere nu au mai rămas. Am încercat să vă arătăm în reportajul nostru foto și video cea mai mare parte dintre ele, dar sîntem siguri că nu v-am arătat nici pe departe totul. În schimb, ne-am străduit să vă povestim maxim ce a fost posibil despre unicitatea acestor locuri din diferite puncte de vedere, despre peisajele dimprejurul satului Cobani, care sînt cu adevărat uimitoare. Bazinul hidrografic al rîurilor Camenca și Prut reprezintă un șes, ce se întinde pînă la orizont, valea, mărginită la est de un lanț întreg de șiruri de toltre, care treptat devin mai joase spre sud și care în cele din urmă se sfîrșesc în apropiere de granițele raionului Fălești. Spre deosebire de multe alte formațiuni de toltre din alte zone nordice, toltrele de la Glodeni sînt acoperite, de regulă, cu vegetație densă: ierburi, flori, arbuști nu foarte înalți, uneori, pe alocuri chiar și cu pădure. Din păcate, cele mai mari și cele mai spectaculoase creste, care se află nemijlocit de deasupra satului, au fost puternic desfigurate de cariere și de lucrările de excavare. Nici măcar nu-ți dai seama uneori de acest lucru, privind stîncile de jos. Merită să urcați sus ca să descoperiți că acestea sunt, literalmente, erodate de gropi imense, iar acest lucru, la rîndul său, accelerează distrugerea lor deja sub influența factorilor naturali: apă, vînt, soare. Șirul lung de deasupra satului, din care face parte și Stînca Mare, a fost distrus, practic, pe întreaga sa suprafață. Dar cea mai mare și mai puternică distrugere a suferit-o Reciful Butești, care se întinde de la Butești pînă la Cobani. Acesta este cel mai lung recif de toltre din Moldova, lungimea oficială a acestuia fiind de 2 km 200 m, însă cariera gigantică din apropierea satului Cobani "a mușcat" din această vale circa 400 de metri.

O serie de stînci de toltre de dimensiuni mai mici din apropierea satului au fost, în general, distruse din ele au rămas schelete albicioase nu foarte înalte, așa încît e chiar dificil acum să ne imaginăm cum arătau aceste monumente cu adevărat unice ale naturii pînă ce oamenii le-au mutilat sau distrus. Cel mai trist este că acest lucru e deja pentru totdeauna. Putem planta o nouă pădure în locul celei defrișate, putem restabili lacul de acumulare sau chiar rîul, putem lichida gropile de gunoi, putem repara bisericile sau cetățile, toltrele care s-au format milioane de ani însă le distrugem pentru totdeauna. Pentru natura Moldovei, Europei și lumii este o pierdere absolut de neînlocuit, caci nicăieri altundeva nu mai există toltre de acest fel.

Pe aceasta notă tristă încheiem publicația noastră, iar cele mai importante lucruri le veți vedea în materialul video atașat.