Mihail Strilbiţchi (născut în anul 1730, Mirgorod, regiunea Poltava – decedat 1805/1807, Iaşi) tipograf şi gravor. A absolvit Academia Teologică din Kiev. La Iaşi activează din 1750, iar cu anul 1756 datează prima sa gravură. De la începutul anilor 1770 activează ca tipograf la tiparniţa Mitropoliei Moldovei din Iaşi, întemeind la 1785 o tipografie proprie. În perioada războaielor ruso-turce, între anii 1792-1796 înfiinţează o tipografie la Dubăsari pe care o transferă mai apoi la Movilău, iar după 1800 se reîntoarce la Iaşi. A fost autorul gravurilor pentru „Ceaslov” (1772), „Catavasier” (1778), „Psaltirea profetului şi împăratului David” (1782), tipărind, în acelaşi timp numeroase ediţii laice ( „Bucvari”, 1789; miscelaneul „Calendar pentru 112 ani”, „Istoria lui Alexandru cel Mare şi Darius, împărat al Persiei”, 1796 etc.).

Tipăreşte în 1793-1796 prima carte de versuri „Poezii noi”, semnată de I. Cantacuzino. A fost unul dintre cei mai de seamă gravori şi tipografi din Moldova în secolul al XVIII-lea.