Emil Childescu - artist plastic moldovean. S-a născut la 7 mai 1937, în familia ţăranilor Ion şi Liuba Childescu din comuna Sculeni, raionul Ungheni, Republica Moldova. De mic copil vădeşte înclinaţii deosebite pentru pictură.

În anii 1957- 1959 a studiat la Şcoala Republicană de arte plastice I. E. Repin sub îndrumarea pictorului, pedagogului Rostislav Okuşko. A debutat în anul 1957 cu compoziţia „Călăreţii". Activează, în calitate de pictor, la ziarul „Sovetskaia Moldavia".

Din anul 1964 Emil Childescu este membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, iar din 1965 devine membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici. În 1983 deţine postul de inspector la Direcţia de Arte Plastice a Ministerului Culturii al Moldovei; membru al Comitetului de conducere al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova (1985). În 1986 contribuie la crearea secţiei de stampe pe lîngă Fondul Artiştilor Plastici.

Emil Childescu este autorul a circa 5000 de opere, executate în diferite tehnici: pictură, desen, afiş, linogravură monocromă şi color, aquaforte. Temele abordate de maestru în diferite perioade ale creației sînt diverse: de la reprezentarea plaiului natal și a oamenilor („Oamenii satului meu" (1965-1966), „Omul" (1972), „Chişinău" (1975-1978), „Pământ natal" (1975-1991), „Codrii" (1980-1987), „Crimeea" (1981-1988), „Ismail" (1984-1987), „Studii dunărene"(1985), la peisaje și pînze istorice („Moartea lui Lăpuşneanu" (1997), „Dacă voi nu mă vreţi...(1983-1987)", „Judecata lui Ştefan cel Mare", „Ştefan cel Mare" (2003-2004), „Legendele Moldovei" (1981). Emil Childescu este autorul unei impunătoare galerii de portrete: Constantin Constantinov, Maria Bieşu, Gheorghe Vrabie, Gheorghe Mustea şi Ghenadie Ciobanu, chipul mamei, bunicii, fiicei, etc. Un subiect predilect al maestrului este marea: „Fetiţa şi marea" (1980), „Vuietul mării" (2000), „Plaje pustii" (1999, 2003), „Vînturi sărate" (1999), „Pe Marea Marmara" (2002), „Marea" (2003).

A ilustrat opere literare: „La cireşe" (1973) de Ion Creangă, „Isai" (1976) de Vladimir Beşleagă, „Balade" (1978) de Vasile Alecsandri, „Somnoroase păsărele" (1978) de Mihai Eminescu, „Tata" (1978) de Iuliu Cîrchelan, „Podurile" (1986) de Ion C. Ciobanu etc.

Emil Childescu a avut numeroase expoziţii personale: Pinacoteca de Stat, Vologda (1965); Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova, Chişinău (1965); Pinacoteca de Stat, Ismail, Ucraina (1977, 1979); Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (1987); Pinacoteca Republicană A. Losev, Bender (1988); Autumnala, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (1964-1989); Saloanele de primăvară, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (1964-1989); Burgenland, Stokerau, Zalzburg, Viena, Austria (1990); Gallery Aktual Kent, Istanbul, Turcia (1996); Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (1997, 1999); Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Chişinău (2000); Pictură şi grafică, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (2007); Galeria Top Art 5, Chişinău (2009); Expoziţie de Paşti, Galeria Top Art 5, Chişinău (2010); Terra - Casa noastră, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (2012).

În anul 1994 artistului i s-a decernat Premiul Naţional pentru artele plastice din Republica Moldova; în 1999 Medalia Eminescu, Republica Moldova şi Premiul pentru arta grafică acordat de UAP RM, iar în anul 2000 Premiul ONU din Republica Moldova. În anul 1997 lui Emil Childescu i s-a conferit titlul Maestru al Artei din Republica Moldova. Pictorul şi graficianul Emil Childescu este cavaler al Ordinului Republicii (2012).

Operele artistului se regăsesc în colecţii publice: Pinacoteca Republicană A. Losev (Bender), Casa-muzeu Rali, Casa-Muzeu A. S. Puşkin, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul Literaturii Mihail Kogîlniceanu, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, dar şi în colecţii private în Bulgaria, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Moldova, România, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ucraina.