Alexandra Picunov-Tîrţău s-a născut la 20 iulie 1928 la Chişinău. Face studii la Liceul „Domniţa Bălaşa" din Bucureşti. În 1947 revine împreună cu familia la Chişinău. Absolveşte în 1952 Şcoala de Arte Plastice „I. Repin", secţia sculptură. A practicat diferite genuri ale sculpturii, lucrînd cu diferite materiale (lemn, ghips, piatră), experimentînd cu sculptura de postament și plastica mică. Alexandra Picunov a executat compoziţii şi portrete, lucrări cu caracter simbolic sau alegoric. În structura de postament a dezvoltat tradițiile artei naționale (Hora, Fata cu cobiliță, Roadă, Muzicanții - toate realizate în 1968). A lucrat la numeroase portrete: Portretul constructoarei Romanciuc (1964), Ana Ungureanu (1968) etc.

Însă materialul care a consacrat-o a fost şamota. Inspirată de creaţia populară, de arta decorativă, va crea o serie de lucrări cu teme predilecte ce evocă pămîntul, plaiul natal, feminitatea, demnitatea de a fi mamă. Însă Alexandra Picunov-Ţîrţău va depăşi cadrul strict etnografic, realizînd lucrările Izvorul vieţii, Culesul strugurilor, Torcătoare, Fete cu floarea-soarelui, Poarta naturii (1968), toate în şamotă. Au urmat compozițiile monumental-decorative, în care, pe lîngă aspectul decorativ persistă şi filonul filozofic: Infinit (1972), Fertilitate (1975), Germen (1979), Tutunăreasă (1981).

Respiraţia pămîntului este denumirea unei compoziţii, concepută în tehnica aluminiului (1980), urmată de ciclul Poemul pămîntului inițiat în 1983. Timp de 15 ani sculptoriţa valorifică diverse subiecte în cadrul acestui ciclu: Jocul timpului, Purgatoriu, Greul pămîntului. În urma tragicelor evenimente de la Cernobîl, crează lucrarea Cernobîl (1988).

În 1962 Alexandra Picunov-Tîrţău devine membru a Uniunii artiștilor plastici din U.R.S.S. Anul 1998 îi aduce premiul pentru merite deosebite întru prosperarea artelor plastice din Republica Moldova.

A realizat numeroase portrete ale colegilor de breaslă, ca cele ale pictorilor V. Rusu-Ciobanu (1975), M. Grecu (1976), E. Romanescu (1985), al sculptorului L. Dubinovschi (1976). Persoana care a inspirat-o în continuu a fost sora ei, actriţa Constanţa Tîrţău. În 1980 a realizat portretul sculptural al actorului Dumitru Caraciobanu.

O pagină importantă a creaţiei sale îl constituie bustul lui Lucian Blaga de pe Aleea Clasicilor din Chişinău. În perioada 1999-2002 lucrează la ciclul Oglinzi care a încheiat şi ciclul vieţii sale.

Din 1954 participă la expoziţii republicane și unionale. A avut mai multe expoziții personale la Chișinău, dar şi peste hotare: Bulgaria, Ungaria, Polonia, Canada, Italia, ş.a. Împreună cu pictoriţa Ada Zevin expune la Fundaţia Culturală Română din Bucureşti (1996). Muzeul Naţional de Artă din Chişinău, Galeria „Tretiakov" din Moscova, alte mari muzee deţin în colecţiile lor lucrări ale sculptoriței Alexandra Picunov-Tîrţău.

Alexandra Picunov-Tîrţău a decedat la 23 octombrie 2002 la Chişinău.