Mircea Pușcaș este un sculptor moldovean. S-a născut la 11 decembrie 1967. A studiat la Colegiul Republican de Arte Plastice "A. Plămădeală", sectia sculptură (1982-1986) și la Academia de arte din Kiev, Ucraina, secția sculptură (1989 -1990) și Academia de Arte din Bucuresti, România (1990-1995). Din 1999 este membru al al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova și a Asociației Internaționale de Artă (UNESCO).

Printre lucrările lui Mircea Pușcaș se remarcă Răstignire (bronz și marmură, 1993), Don Quijotte (bronz, marmură,1993), Concrescenta (piatră, metal, 1995), Regele si regina (bronz, marmură, 1996), Struții (bronz, lemn, 1997), Frumusețea Mende (bronz și marmură, 1999), Suflul primăverii (piatră, 2000), Reflectarea (bronz, 2000). Mircea Pușcaș este autorul monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfînt din Soroca, dezvelit în anul 2006.

Mircea Pușcaș aparține ultimei generații de sculptori moldoveni, despre care a început să se vorbească în anii 90 ai secolului trecut. Adept atît al sculpturii tradiționale, cît si a artei de alternativă, în multe din creațiile sale, Mircea Pușcaș utilizează un vocabular voluntar ermetic, procesul de decriptare a operei devenind parte componentă a delectării estetice rezervate spectatorului.

Mircea Pușcaș a dost distins cu Premiul pentru tineret, al UAP Moldova în anul 2000; Premiul pentru originalitate în artă în 2001; Premiul pentru tineret în domeniul Literaturii și Artelor.