Scenograful are unul dintre cele mai importante roluri la realizarea unui film artistic (de ficţiune), pentru ca acesta să prezinte o operă de artă desăvîrşită. Aici totul este important, începînd cu alegerea cadrului pentru filmare, în diverse interioare sau cu decoraţiuni de pavilion, în corespundere cu scenariul, pînă la costumele actorilor, care ar trebui să corespundă nu numai epocii, dar şi caracterului personajelor, la fel e şi cu machiajul actorilor. De aceea, pictorul-scenograf se bazează în lucrul său pe pictorul-decorator, pe designerul de costume dar şi pe pictorul-machior. Toţi trebuie să conlucreze ca o echipă unită pentru a-i da acţiunii pe care o vedem pe ecran, autenticitate istorică şi socială. Iar aici are importanţă fiecare detaliu. De exemplu, nu putem utiliza într-un film despre anii 1920 un fier de calcat electric, care a apărut mult mai tîrziu. Nu putem folosi într-o peliculă despre Cel de al Doilea Război Mondial mărci de automobile, care au apărut în anii postbelicii. Aceeaşi situaţie e şi cu hainele eroilor filmului. Designerul de costume trebuie să ştie exact, cînd au apărut fustele mini, coafurile de tip „babeta” şi unghiile false cu gel ale femeilor moderne.

Grupul, care răspunde de nivelul artistic al filmului, are mai mulţi asistenţi, care se ocupă de interior, costume, machiere, obligaţia lor este să urmărească actorul în cadru, ca acesta să fie îmbrăcat şi coafat exact, cum a fost în ziua precedentă. Cu toate acestea, „lapsusuri” se mai întîmplă, actorul la începutul episodului poate fi îmbrăcat cu blană, iar apoi este deja cu palton, deoarece în pauza dintre începutul şi sfîrşitul filmărilor a reuşit să se mai filmeze în altă peliculă în alt rol, adesea chiar la alt studio.

Scenografului din filmele istorice îi revine o responsabilitate deosebită. De exemplu, în filmul moldovenesc „Dimitrie Cantemir” sute de ostaşii-actori trebuiau îmbrăcaţi în forma militară corespunzătoare diferitelor armate – turcă, rusă, tătară, suedeză, dar şi să fie înarmaţi cu arme din epoca corespunzătoare pînă chiar la tunurile de epocă şi chiar să se construiască pe teritoriul studioului o parte din palatul sultanului turc. Scenografii Vasile Covrig şi Vlad Bulat s-au isprăvit cu această misiune cu succes, iar filmul a obţinut nu numai Premiul de Stat din Moldova, dar şi unul din premiile mari la Festivalul Unional Cinematografic de la Bacu „Pentru interpretarea expresivă a subiectului istoric într-un film istoric greu de realizat”.

La studioul „Moldova-film” au activat cu succes pictorii-scenografi profesionişti: Anton Mater, Filimon Hămuraru, Vasile Covrig, Vlad Bulat, Constantin Balan, Nicolai Apostolidi, Stanislav Bulgacov, Aurelia Roman, Fiodor Lupaşcu ş.a.