15 noiembrie 2010, 12:24 views 19266
Materiale din compartiment: Galeria foto | Galeria video |

Primele filmări din Moldova

   Filmul "Pe Dunăre". Călugării de la mănăstirea Curci

Pe acest teritoriu filmări sistematice au început să fie efectuate abia în anul 1924, cînd în componenţa Ucrainei a fost creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM).

Tot în acest an, în oraşul Odessa, s-a deschis colegiul cinematografic (aşa-numitul Kinotehnicum), ce pregătea operatori, regizori şi artişti din rîndurile populaţiei băştinaşe din Ucraina şi Moldova (RASSM). Studiau la acest colegiu şi refugiaţii din raioanele Basarabiei. De exemplu, la facultatea tehnică (de operatori-camermani) studiau Vladimir Goriţîn (Guriţă) din Chișinău, Gheorghe Himcenco din oraşul Ismail. La facultatea de creaţie (regizori-actori) — Eugen Vicol din Moghiliov-Podoliskii şi Ana Jumati din regiunea Kirovograd, Taisia Buciuşcanu din Balta şi mulţi alţii.

După absolvirea liceului cinematografic erau repartizaţi la studiourile cinematografice din Odessa şi Kiev, unde se ocupau de filmările subiectelor pentru revista cinematografică Kinonedilea, în cadrul rubricii speciale „În RASSM”. Pentru a completa această rubrică cu materiale necesare, pe lîngă liceul cinematografic din Odessa, a fost organizat un punct de corespondenţă specială, menirea căruia era oglindirea vieţii cotidiene din districtul Odessa şi RASSM.

Studenţii colegiului cinematografic, care activau în cadrul acestui punct de corespondenţă, au realizat filmul documentar de lung metraj Comuna agricolă basarabeană (1928), ce povestea despre cavaleriştii brigăzii lui Cotovschi — basarabeni, rămaşi după terminarea războiului civil în Transnistria, unde aceştia din urmă, cu ajutorul lui Cotovschi, au organizat o comună agricolă exemplară. Tot aceşti studenţi au realizat şi o schiţă cinematografică jubiliară, dedicată aniversării a 5 ani de la înfiinţarea RASSM — „5 ani ai RASSM” dar şi zeci de subiecte pentru revista cinematografică „Kinonedilea. Filmul 5 ani ai RASSM oglindea viaţa noii republici: funcţionarea organelor de stat, viaţa culturală, munca ţăranilor pe cîmpurile gospodăriilor colective. Toate aceste materiale sînt păstrate acum la Arhiva de Stat a Republicii Moldova.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1885
Populația:
830 locuitori

Sofievca este un sat din cadrul comunei Albota de Sus, raionul Taraclia. Localitatea se află la distanța de 25 km de orașul Taraclia și la 173 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 830 de oameni. Satul Sofievca a fost menționat documentar în anul 1885.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.