Proverbe și zicători
A i se face urechile ca la măgar.
Adevărul a grăi nicicum să te sfieşti, măcar că la puţini vei fi plăcut şi ascultat.
Adevărul e ca focul: cînd cauţi să-l acoperi, arde.
Adevărul iese ca untdelemnul deasupra apei.
Adevărul nu se teme de judecată.
Adevărul strălucește mai tare ca soarele.
Adunările cele rele strica deprinderile bune.
Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni.
Ajuta celui slab, ca sa nu iei, în urmă, povara lui asupra ta.
Are omenie ca porcu-n căruţă.
Ascultă şi nu te mînia, ca să te poți îndrepta.
Bătaia e rupta din rai.
Bătaia la copii e ca buruiana de leac.
Cînd drumul e bătut pot trece cerutele.
Cînd îţi lipsesc mijloacele de a ajuta pe oarecine, răspunde-i cu vorba dulce, că mulțumit se duce.
Ce e drept şi adevărat, nici la dracul nu e minciună.
Ce poți face singur nu aștepta sa-ţi facă alții.
Cei ce se potrivesc se întîlnesc des.
Cei mai mulţi sînt prieteni de masă, iar nu de nevoi.
Cel bătrîn şi fără minte/ Ca un copil fără dinte.
Cine aduna la tinereţe are la bătrîneţe.
Cine ajuta curînd dă îndoit.
Cine are tovarăş nerod, ajunge din pod în glod.
Cine are un prieten bun nu mai are nevoie de oglindă.
Cine caută prieteni fără cusur, fără prieteni rămîne.
Cine cutează să spună adevărul, poate lesne umbla bătut, ca mărul.
Cine dă din mîini nu se îneacă.
Cine îmbrăţișează multe puţine adună.
Cine îndrăzneşte trăieşte, dar nici multă omenie n-are.
Cine munceşte adesea şi greşeşte.
Cine nu ascută nu învaţă.
Cine nu înţelege de cuvînt nu înţelege nici de ciomag.
Cine nu munceşte sa nu mănînce.
Cine nu vrea să asculte sfaturile nimănui, va învăţa pe seama lui.
Cine omenia-şi prăpădeşte de rău lumea-l vorbeşte.
Cine pe altul omeneşte, pe sine se cinsteşte.
Cine se adună cu chiorii se învaţă a se uita cruciş.
Cine se amesteca în lături îl mănînca porcii.
Cine vorbeşte seamănă, cine ascultă culege.
Cine vorbeşte vinde, cine asculta cumpără.
Copiii şi nebunii spun adevărul.
Cu prieteni buni colaci mănînci.
Cugetul bun e cea mai moale pernă.
Cum a semănat aşa a mîncat.
Cum îţi aşterni aşa dormi.
Dacă nu-l ajuți pe om la o adică, dar mai încolo, degeaba.
Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mănînci de tot.
De la adevăr pană la minciună e un lat de palmă.
De muncit nu te pune să munceşti, dar nici la masă nu te cheamă.
De om bun şi de vreme bună nu te mai saturi.
De omul bătrîn să nu rîzi, că ai să ajungi ca el.
De omul bătrîn sa nu rîzi, căci ai sa ajungi ca el.
De unde munceşti de acolo trebuie sa mănînci.
Degrabă să asculţi, tîrziu să grăieşti/ Şi la mînie cu totul să zăboveşti.
Din vorbă în vorbă iese adevărul.
Fapta bună laudă pe om.
Fereşte-mă Doamne de prieteni, că de duşmani mă păzesc eu.
Foamea se uita la poarta omului muncitor şi nu îndrăzneşte să intre.
Grabnic la auzire şi zăbavnic la grăire.
Întîi ascultă şi pe urmă vorbeşte.
Întîi munca şi apoi plăcerea.
Învăţătura la om comoara şi munca cheia ei. Păzeşte bine cheia, ca să nu pierzi comoara.
Iubeşte-ţi prietenul cu toate metehnele lui.
La nevoie se cunoaşte prietenul.
Mai bine singur în casă decît în rea adunare.
Mai bine tînăr şi de toţi cinstit,/ Decît bătrîn şi în blăstămăţii tăvălit.
Năduşeala scoate boala.
Nici din talpă fund de bute,/ Nici din rău om de frunte.
Nici o avere mai bună decît prietenul cel bun.
Nu există avere mai mare ca un prieten adevărat.
Nu te amesteca în toate, ca sarea în bucate.
Nu te amesteca nepoftit în vorba altora.
Nu te amesteca unde nu-ţi fierbe oala.
Nu-ţi băga lingura unde nu-ţi fierbe oala.
Nu-ţi pune mintea cu nebunul.
Om mare fără vrăjmaşi nu este.
Omenia este inima omului.
Omenia omenie cere, şi cinstea cinste.
Omenia-i mai scumpă ca avuţia.
Omul bun e ca pîinea caldă.
Omul de omenie crede omului de omenie.
Omul din munca sa cînd se foloseşte,/ Cu mai mare silinţă la munca se sîrguieşte.
Omul fără omenie e ca şi trupul fără suflet.
Omul harnic, muncitor/ De pîine nu duce dor.
Omul inimos, ca un pom frumos; el te umbreşte, el te hrăneşte, el te încălzeşte.
Omul muncitor, ca un pom roditor.
Omul nu iese cu dosul la oameni ci cu obrazul.
Omul nu se bate cu băţul, ci cu cuvîntul.
Omul sfinţeşte locul.
Orice eşti, şi oriunde eşti, şi oricum eşti, adu-ţi aminte că eşti om.
Pămîntul rodeşte,/ Unde mîina munceşte.
Pînă nu faci foc nu iese fum.
Pînă nu plouă nu se fac ciupercile.
Parcă a tunat şi i-a adunat.
Pe bătrîn să-l cinsteşti ca pe un părinte şi pe orice tînar ca pe un copil al tău.
Pe bătrîn sa-l cumperi, sa nu-l vinzi.
Pe mulţi prieteni în lume, îi facem duşmani prin glume.
Piatra care se rostogoleşte din loc în loc nu prinde muşchi.
Pomul strîmb din tinerețe/ Nu se-ndreaptă-n bătrînețe.
Prieten e cel ce-ţi ştie defectele şi te acceptă aşa cum eşti.
Prieteni şi cărţi să ai puţini dar buni.
Prietenia este o brazdă în pămînt.
Prietenia îndoieşte lucrurile şi îndulceşte necazurile.
Prietenul adevărat e ca sceptrul de-mpărat.
Prietenul adevărat nu se supără cînd şi spui adevărul.
Prietenul adevărat şi prin ascuns te-ajută fără a ta ştire.
Prietenul la vreme de nevoie se cunoaşte.
Prietenul nu se bate cu băţul, ci cu cuvîntul.
Prietenul omului este punga cu bani şi sacul cu mălai.
Prietenul vechi este ca vinul care, pe cît se învecheşte, pe-atît mai cu gust se bea.
Rău cu rău, bine cu bine se însoţesc.
Şi minciuna este vorbă, dar vremea descoperă adevărul.
Şi trecut fiind în vîrsta nu vei greşi ascultînd.
Spune-mi cu cine te aduni (însoţeşti) ca să-ţi spun cine eşti.
Ţine minte, un prieten bun este greu de găsit.
Tinerii, înaintea bătrînilor, să aibă urechi, nu gura.
Toţi dăm sau primim ajutor.
Un prieten e greu să-l găseşti şi mai uşor să-l pierzi.
Un prieten face mai mult decît o pungă cu bani.
Un prieten în viaţă e mult; doi înseamnă foarte mult; trei e aproape imposibil.
Unde nu ajunge copilul ajuta-i, unde ajunge lasă-l pe el să se silească, ca să se deprindă singur să şi le înlesnească.
Unde toţi de obşte muncesc/ Cerşetori nu se găsesc.
Vorbeşte puţin, asculta mult şi niciodată nu vei greşi.
Vremea pe prieten, ca focul pe aur, în adevăr îl arată.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1804
- Populația:
- 692 locuitori
Moşeni este un sat din cadrul comunei Vasileuţi, raionul Rîşcani. Localitatea se află la distanța de 24 km de orașul Rîșcani şi la 204 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 692 de locuitori. Satul Moșeni a fost menționat documentar în anul 1804.