04 july 2011, 17:18 views 10432
Back views 10433 Views
Alecsandri Vasile   | Poezie

Plugul blestemat

Vecină cu moşia bogată şi domnească
Se-ntinde o câmpie mănoasă, răzeşească,
Pe care o pândeşte avanul domnitor
Cu poftă nesăţioasă, cu ochi adunător.
El vrea ca să-şi cârpească hlamida aurită
Cu zdreanţa sărăcimii de veacuri moştenită.
Dar nu vrea răzeşimea să-i vândă-al său ogor,
Căci e legat prin sânge pământul de popor.
Nu vrea? răcneşte vodă... Prostimea înteţită
Ridică azi din ţărnă fiinţa-i umilită
Şi îndrăzneşte-a-şi pune vroinţa-n faţa mea?
Să afle dar ce-i vrerea atunci când domnul vrea!"

A doua zi o ceată de mulţi neferi călare,
Înconjurând pe vodă, păşesc peste hotare,
Şi ca să tragă-o brazdă, aduc un mare plug,
Unealtă de răpire cu şase boi în jug...
Câmpia năvălită luceşte verde-n soare,
Dar un fior pătrunde în orice fir şi floare.
Şi via ciocârlie cântarea şi-a curmat,
Şi zarea se-nveleşte c-un nor întunecat.

Din capătul câmpiei începe plugul rece
Să tragă brazda neagră pe locul unde trece
Şi pajiştea atinsă geme ne-ncetat
De-a fi-njumătăţită prin fierul blestemat.
Văzduhul se răsună de strigăte de ură
Şi plugul lasă-n urmă-i în verdea bătătură
O rană lungă, largă, din care amărât
Se-nalţă-n cer blestemul pământului răpit.

Şi tot înaintează plugarii... când deodată
O falnică româncă în cale se arată,
Frumoasă, tristă, naltă, pe frunte cu ştergar
Şi c-un pruncuţ la sânu-i, păşind măreţ şi rar.
Ea vine şi în faţă cu boii se opreşte,
Din ochi aruncă fulgeri, apoi aşa grăieşte:
Vrei să ne prăzi tu, vodă, avutul strămoşesc?
A! dacă nu ai teamă de trăsnetul ceresc,
Na!... zi să treacă plugul pe-al meu copil din faşă,
Ca să rămâie-n lume pomină ucigaşă.
Ea zice şi depune odoru-i lângă boi.
Minune!... Cei din frunte, plăvanii amândoi,
Cu ochi plini de blândeţe pe dânsul capul pleacă,
Îl mirosă; el râde şi ei nu vor să treacă.

În lături! strigă vodă, şi glasu-i răguşit
Se pare de păcatu-i în piept înăduşit.
Iar falnica româncă pe sânu-i alb cruceşte
A sale braţe albe, obrazu-şi dezveleşte
Ş-adaugă-n glas tare: Mai bine mort de mic
Decât s-ajungă-n lume prin tine un calic.
Da! trage brazda, fiară, şi-ngroapă laolaltă,
Alăture cu pruncul, mândria ta înaltă!
Năprasnic atunci vodă c-un bici cumplit de foc
Loveşte-n boi să-i mâie, dar boii stau pe loc
Ş-acoperă copilul cu-o caldă înfăşare
Prin aburii ce iesă din deasa lor suflare.
Şi ciocârlia-ncepe cântările-a-şi urma,
Şi mama în uimire începe-a lăcrima.

Muiere! strigă vodă turbat, schimbat în fiară.
Pieri deci şi tu pe brazdă, şi ţâncul fraged piară!
Nebun, el se repede, dar n-a făcut doi paşi,
Şi iată că tufarii se mişcă a vrăjmaşi.
Şi iată că s-aude un glas de răzbunare,
Şi iată că se vede o gloată-n fuga mare
Venind cum vine zmeul pe aripă de vânt,
Cu-o falcă sus în ceruri şi alta pe pământ.
Răzeşii sunt, răzeşii!... .ugiţi, pieriţi cu toţii.
Păcatul vă ajunge, neferi şi domni, voi, hoţii!
Răzeşii în urgie s-apropie de voi
Ca să vă puie-n juguri, să daţi plugul napoi.
. . . . . . . . . . . . . . . .
Dispar în clipă hoţii, şi zarea se deschide,
Şi gloata strigă: Oarba!... şi copilaşul râde.

12 oct. 1888

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1429
Populația:
1122 locuitori

Hancăuţi este un sat şi comună din raionul Edineţ. Hancăuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul este situat la o distanţă de 26 km de oraşul Edineţ, la 47 km de staţia de cale ferată Lipcani şi la 228 km de Chișinău.Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1122 de oameni. Prima atestare documentară a așezării datează din anul 1429, cînd domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun dăruia lui Radu grămătic satul Ivancăuți (denumirea veche a satului Hancăuți.)

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.