Rîul Draghişte izvorăște de lîngă satul Clemenți, regiunea Cernăuți, Ucraina. În cea mai mare parte curge prin nordul Moldovei, prin raioanele Briceni şi Edineț.

Lungimea fluviul este de 70,7 km, suprafaţa bazinului e de 279 km², debitul maxim ‒ 35,7 m³/s, minim 0,13 m³/s. În rîul Draghiște se varsă 32 afluenţi. Fluviul este afluentul de dreapta al rîului Racovăţ din apropierea satului Brînzeni, raionul Edineț.

Pe rîu, au fost construite două lacuri de acumulare cu o suprafață totală de 198 hectare, în plus, acest rîu alimentează aproximativ 20 de lacuri (zăgazuri) în calea sa.

Curge prin localităţile: Trinca, Feteşti, Burlăneşti, toate aflîndu-se în raionul Edineț.

În trecutul îndepărtat acest rîu avea, fără îndoială, un nivel al apei considerabil mai mare, dacă e să judecăm după ce au făcut apele sale cu milioane de ani în urmă, avem în vedere unele configuraţii geografice arhicunoscute: şirurile de toltre de la Edineț, defileurile, văile. Despre cea mai mare parte din ele am scris deja și vi le-am arătat. De această dată, am decis, însă, să urmărim calea rîului de la satul Trinca pînă la gura lui și să vă demonstrăm cele mai importante caracteristici ale lui.

În apropierea satului Trinca, rîul întretaie un şir masiv de toltre, creînd aici unul dintre cele mai mari şi mai late defileuri din Moldova (de circa 250 m, înălțimea sa fiind de peste 100 m). În multe locuri ale defileului bolovanii de calcar, care se distrug, creează pe rîu praguri şi cataracte, ceea ce îi oferă acestuia aspectul unui rîuleţ de munte. Cu toate acestea, trebuie să vă spunem, că nu în fiecare an, rîul, la fel cu majoritatea altor rîuri nordice are un debit de apă suficient. În anii secetoși, debitul de apă al rîului se reduce în mod semnificativ, așa cum a fost şi anul acesta ‒ 2012. S-a ajuns chiar pînă acolo ca în Defileul Feteşti rîul să se împartă într-un lanț de băltoace mici, alimentatîndu-se doar din cîteva izvoare ale satului Feteşti, să-şi poată relua cursul.

Valea rîului dintre satele Feteşti şi Burlăneşti este deosebit de pitorească. Aici, pe rîu, a fost creat un lac nu foarte mare. Apoi, rîul intră în ultimul defileu din calea sa ‒ Burlăneşti, traversează satul cu acelaşi nume și între satele Brînzeni şi Bădragii Vechi formează un lac de acumulare mare. Odată ce rîul iese din acesta, se fortifică din următorul lac de acumulare, începutul căruia este pus de confluenţa rîurilor Draghişte şi Racovăţ. Însă, despre acest lac de acumulare, care se întinde de-a lungul albiei rîului Racovăţ, vă vom povesti într-o publicaţie aparte despre acest rîu.

Din propriile noastre observații, trebuie să menţionăm acel fapt, că rîul Draghiște rareori depășește în lăţime ‒ 5 m, cu excepția terenului din preajma gurii rîului, adîncimea lui de cele mai multe ori nu depăşeşte 1 m, iar în anii secetoși și mai puțin. Localnicii nici nu îl numesc rîu, ci pur şi simplu ‒ pîrîiaș. În anii ploioşi, însă, rîul se revarsă pe zeci de metri inundînd totul în jurul său, în special satele Feteşti și Burlăneşti. Astfel, iată, că deasupra unui asemenea rîuleţ de aproximativ 10-15 km, s-au format 3 monumente naturale unice ‒ Defileul Trinca, Defileul Feteşti şi Rezervaţia peisagistică Feteşti, precum și Defileul de lîngă satul Burlăneşti. Acestea sînt stelele de primă magnitudine din panteonul atracţiilor naturale ale Republicii Moldova.

De fapt, asta a fost tot, ce am vrut să vă povestim despre acest rîu uimitor, sperăm, însă, că fotografiile atașate vă vor ajuta să vă asigurați de adevărul spuselor noastre și vă vor chema într-o călătorie la nordul Moldovei.

Rîul Draghişte de la Trinca pînă la vărsarea în Racovăţ - Album foto