[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 11104 oameni, dintre care 47.46% - bărbaţi şi 52.54% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 55.36% - moldoveni, 29.85% - ucraineni, 8.39% - ruşi, 0.17% - găgăuzi, 0.28% - bulgari, 0.06% - evrei, 0.29% - polonezi, 5.06% - ţigani, 0.54% - alte etnii. În Riscani au fost înregistrate 3879 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane.

[top]Istoria localității

Istoria localităţii Rîşcani începe în anul 1602, cînd domnitorul Moldovei, Ieremia Movilă, emite hrisovul despre împroprietărirea slugilor sale devotate, cu pămînt, ce aminteşte o parte a Rîşcanilor de azi – Nagoreni: “Noi, Voievodul Ieremia Movilă, din mila Domnului, domn şi voievod al Moldovei, am dat şi am întărit după slugile noastre Vlaicu Vatah şi nepotul său Văsianu, feciorul lui Iuraşco, vărului lor Dumitraşcu, fiul lui Draghici, vărului lor Onciu Iuraşco şi slugii noastre Feodor, o parte din satul Suritatea, a treia parte(de sus) a satului Negureni, ca să le fie de la noi ca moştenire cu toate veniturile şi nimeni să nu aibă dreptul a se amesteca”.

[top]Resurse naturale

Grija pentru conservarea naturii pe aceste meleaguri este o tradiţie. Solul conţine resurse materiale importante pentru construcţie: lut, nisipuri, pietriş, etc. Condiţiile de climă şi de relief au avut ca urmare formarea unei flore bogate: levanţică, salvie, mentă. În pădurile din apropiere sînt răspîndite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistreţi, căprioare, vulpi, iepuri de cîmp etc. Lumea păsărilor este şi ea variată: cocostîrci, răţi sălbatice, ciocănitori, piţigoi, etc. În bazinele acvatice vieţuiesc diverse specii de peşti: crap, caras, biban etc. Resursele acvatice ale oraşului sînt formate de lacul din oraş, trei izvoare şi 322 fîntîni. Spaţiile verzi ale oraşului constituie 23,5 ha şi sînt formate din parcuri şi scuaruri, precum şi specii de coniferi şi copaci decorativi. Zona verde a oraşului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduşi din zona Crimeei şi amplasaţi în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc.

[top]Economia locală

Rîşcani este un centru industrial, cultural şi administrativ. Poziţia geografică are avantajele sale pentru dezvoltarea comerţului, deoarece este aşezat la o distanţă nu prea mare de România, oraşul Rîşcani este unul dintre punctele de tranzit pentru comerţul internaţional. În Rîşcani funcţionează o sistemă de alimentare cu apă cu lungimea de 28,9 km, 17 fîntîni arteziene, 300 fîntîni particulare, majoritatea amenajate în stil naţional. Sistemul energetic aprovizionează toată populaţia oraşului. În oraş este amenajată o zonă de agrement complexă: parcul agrocolegiului, cu o diversitate mare de arbori şi arbuşti.

[top]Trasee turistice

Datorită condiţiilor naturale în raionul Rîşcani puncte de atracţii turistice constitue pădurile care se întind pe suprafeţele stîncoase, iazurile şi rîurile ce străbat teritoriul. Obiectivele turistice care pot fi vizitate: • Parcul „Zona verde” din oraşul Rîşcani; • Pădurea de la Petruşeni; • Pădurea de la Şaptebani.

[top]Sfera socială

Sistemul de învăţămînt al oraşului este format dintr-o şcoală medie generală, două licee, o şcoală polivalentă şi un colegiu agroindustrial. Oraşul dispune de 2 biblioteci publice, o casă de cultură cu 600 locuri, Muzeu etnografic şi un Palat al solemnităţilor familiale. De asemenea în oraş funcţionează o şcoală sportivă şi una de arte. Activitatea casei de cultură, a cercurilor muzicale şi de artă se materializează în organizarea Paradei Costumului Naţional, a expoziţiilor tradiţionale „Din lada bunicii”, a expoziţiilor concurs de artizanat. De Ziua Oraşului - 21 septembrie, se organizează ample manifestări culturale, cu participarea formaţiilor artistice profesioniste şi de amatori. Sistemul de ocrotire a sănătăţii este asigurat de un centru de medicină preventivă, spitalul orăşenesc şi policlinică. Pe lîngă aceasta în oraş funcţionează 6 farmacii.