Artist al Poporului din Moldova Trifan Gruzin a devenit unul dintre cei mai întrebaţi actori de teatru în cinematografia moldovenească. El a început să colaboreze cu studioul „Moldova – film” din primul an de înfiinţare a studioului în anul 1957, interpretînd rolul central al butnarului Vrăbiuţă în filmul după scenariul lui Ion Druţă „Cînd omul nu-i la locul lui”. El a însuşit specificul interpretării rolurilor de cinema mult mai rapid decît ceilalţi actori de teatru datorită capacităţii sale de a se adapta la arta cinematografică. Dînsul nu se concentra asupra camerei de filmat, uita pur şi simplu de existenţa ei, deşi la primele filmări, actorii începători erau hipnotizaţi de obiectivul camerei de filmat, ceea ce fără să vrea îi sustrăgea atenţia, nu era atmosfera obişnuită de la teatru.

Trifan Ivanovici Gruzin s-a născut la 15 februarie 1912 într-un sat moldovenesc Subbotiţî din regiunea Kirovograd (Ucraina).  În 1933 a absolvit secţia moldovenească a Institutului Musical ̶ Dramatic din Odessa „L. Beethoven” şi în acelaşi an, a devenit actor la Teatrul Muzical ̶ Dramatic recent deschis la Tiraspol. Datorită talentului său muzical a jucat nu numai în piesele din repertoriul clasic şi contemporan, dar şi în operetele: „Vîntul liber”, ş.a. Începînd cu anul 1957 este filmat în mai multe pelicule la studioul „Moldova-film”.

S-a stins din viață pe data de 7 septembrie 1987.

Filmografia:

„Аndrieş” (1955) – Barbă-Cot,
„Studioul Cinematografic de la Kiev”,
„Cînd omul nu-i la locul lui” (1957) − Vrăbiuţa,
„Balada haiducească” (1958) − Iordache,
„Vă scriu..:” (1959) – rol episodic,
„Gustul pîinii” (1966) – ţăran,
„Аrmaghedonul” (1962) – peţitor,
„Călătorie în aprilie” (1962) – Еfim Dumbravă,
„Se caută un paznic” (1967) – apostolul Foma,
„Explozie cu efect întîrziat” (1970) − lustragiu,
„Fugit de sub escortă” (1965) – rol episodic,
„Singur în faţa dragostei” (1969) – directorul şcolii,
„Povîrnişul” (1970) − paznic,
„Ultimul haiduc” (1972 − ţăran,
„Podurile” (1973) – moş Andrei,
„Valul verde” (1973) − Ghiţă,
„Tacitul” (1973) – rol episodic,
„Durata zilei” (1974) – tatăl Sandei,
„Cine pe cine” (1977) – moş Tudose,
„Cuiele strîmbe” (1977) – Аlunel Pădure,
„La porţile satanei” (1980) − ţăranii,
„Trece lebăda pe ape” (1982) − podar,
„Ar fi avut o altă soartă” (1982) – rol episodic,
„Fii fericită, Iulia!” (1983) – rol episodic,
„Răsăritul zbuciumat” (1984) – rol episodic.