|
Moartea lui Mihai Eminescu – un asasinat trecut sub tăcere
Despre viaţa, activitatea şi moartea lui Mihai Eminescu s-au scris sute de cărţi şi se vor mai scrie. Eminescu nu şi-a publicat niciodata opera. A considerat-o întotdeauna nedesăvîrşită, în timpul vieţii lui au fost publicate în reviste doar douăzeci şi trei de poezii.
Controversate au rămas, însă, cauzele morţii marelui poet, existînd la moment mai multe speculaţii. Între anii 1883 si 1889 poetul are o recidivă a tulburărilor sufleteşti. A fost povăţuit şi convins să se interneze într-un sanatoriu particular pentru boli nervoase. Poetul a fost tratat cu morfină, mercur prin injecţii intramusculare, tratament aplicat în acea epocă în mod curent celor consideraţi alienaţi mintal. Unii specialişti consideră că după atîta tratament, Eminecu a făcut alergie la mercur şi, după o astfel de injecţie, a făcut un şoc anafilactic şi a murit. Aceasta este şi concluzia dr. Ovidiu Vuia, autorul cărţii “Despre boala şi moartea lui Eminescu”.
Conform versiunii publicate în ziarul „Universul” în anul 1926, Eminescu a fost ucis de un dement, care l-a lovit cu o cărămidă în cap, datorită unei lipse de supraveghere din partea administraţiei spitalului unde şi criminalul şi victima se găseau la un loc.
O altă versiune susţine că Eminescu a fost declarat nebun şi internat la psihiatrie într-un moment în care guvernul României urmărea să încheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renunţa la pretenţiile asupra Ardealului şi se angaja să îi anihileze pe toţi cei catalogaţi drept „naţionalişti”. Eminescu nu a acceptat să facă nici un fel de compromisuri şi de aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin faptul că plănuia să pună bazele unei organizaţii independente, aflate în afara controlului francmasoneriei, care ar reface Dacia Мare.
Mihai Eminescu s-a stins din viaţă la 15 iunie 1889 şi a fost înmormîntat la Bucureşti, în cimitirul Bellu.
În memoria marelui poet, în anul 1989 în Republica Moldova, pentru prima dată în istorie, este emisă moneda comemorativă cu chipul lui Mihai Eminescu.
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
- В столице прошла сессия в рамках проекта YMCA Digital Media Hub Chisinau ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1428
- Populația:
- 355 locuitori
Buciumeni este un sat şi comună din raionul Ungheni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Buciumeni, Floreşti și Buciumeni, loc. st. c. f. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul Ungheni și la 143 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 355 de oameni. Satul Buciumeni a fost menționat documentar în anul 1428.
Comments
(5)"Suntem zăpăciţi, nu mai ştim ce voim, ce să facem, ce să primim, ce să respingem, în cine să ne încredem; nu ne mai înţelegem şi nu ne mai auzim unii pe alţii: ne trebuie o idee care să ne limpezească toate capetele şi care să ne împreune pe toti la lucru (...) De aceea alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiasca ca oamenii cei mai bogaţi; ei nu ştiu nimic şi vor să vă înveţe copiii şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi vor să va economisească pe voi toţi."
Catre anul 1880 Eminescu devenise deja foarte incomod, căci era
1insufletea dezbaterea publica si totodata izbea necrutator „iresponsabilitatile factorilor politici, afacerismele, demagogia si logoreea paturii superpuse“. Pe scurt, un ziarist de marca, o voce puternica, un spirit radical si incomod. Mihai Eminescu avea o functie publica foarte importanta ca redactor-sef al ziarului Timpul, care era organ oficial al Partidului Conservator. Maiorescu – la organizarea Partidului Conservator – a aratat clar pozitia lui Eminescu: „Cei 10 capi ai lui, si al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul“.2Eminescu duce campanii de presa dedicate chestiunii Basarabiei, critica aspru Parlamentul pentru instrainarea Basarabiei, este intransigent atat fata de politica de opresiune tarista (,,o adanca barbarie“) cat si fata de cea a Imperiului Austro-Ungar si, totodata, isi acuza colegii, fruntasii conservatori, ca participa la infiintarea de institutii bancare in scop de specula. Situatia sa la ziar devine critica in 1880, mai ales dupa ce ataca proiectul de program al Partidului Conservator, lansat de Maiorescu,P.P Carp, inalt fruntas conservator, devine ambasador al liberalilor la Viena si cere sa i se puna surdina lui Eminescu (intr-o scrisoare catre Titu Maiorescu ii atrage atentia: „si mai potoliti-l pe Eminescu!“). Scarbit, acesta protesteaza: ,,Suntem barbati noi sau niste fameni, niste eunuci caraghiosi ai marelui Mogul. Ce suntem, comedianti, saltimbanci de ulita sa ne schimbam opiniile ca camasile si partidul ca cizmele?“ Ca urmare, in noiembrie 1881 Eminescu este inlocuit de la conducerea Timpului, este retrogradat, iar noul redactor-sef il ataca pe Eminescu in chiar ziarul pe care acesta il condusese etc.
4. A fost spionat de austro-ungari şi rusi, petnru ideile pe care le impartasea si pentru societatile create...
5 a fost interzis si a inceput campania de denigrare a lui la care ar fi luat parte si "prieteni", i s-a facut perchezitie, i-au fost luate manuscrisele, notele etc... de catre Titu Maiorescu si abia peste 10 ani acesta le-a donat muzeului de literatura.
6. Si apoi diagnoza dubioasa, autopsia, marturiile par a fi scorneli...
Multe semne de întrebare avem! Si putine adevaruri. Cert e ca ne-a fost rapit Eminescu nu numai o singura dată...
Eminescu trebuie neaparat reabilitat, mai ales in manualele scolare si trebuie studiat din talpa ca sa putem vedea cum a vrut Marele Eminescu dincolo de cuvinte...