Spre compartiment: Localitaţile Moldovei și diasporei
15 ianuarie 2024, 16:30 Personalități views 171399
Moartea lui Mihai Eminescu – un asasinat trecut sub tăcere
15 ianuarie 2024, 16:30 Personalități views 171399

Moartea lui Mihai Eminescu – un asasinat trecut sub tăcere

Despre viaţa, activitatea şi moartea lui Mihai Eminescu s-au scris sute de cărţi şi se vor mai scrie. Eminescu nu şi-a publicat niciodata opera. A considerat-o întotdeauna nedesăvîrşită, în timpul vieţii lui au fost publicate în reviste doar douăzeci şi trei de poezii.

Controversate au rămas, însă, cauzele morţii marelui poet, existînd la moment mai multe speculaţii. Între anii 1883 si 1889 poetul are o recidivă a tulburărilor sufleteşti. A fost povăţuit şi convins să se interneze într-un sanatoriu particular pentru boli nervoase. Poetul a fost tratat cu morfină, mercur prin injecţii intramusculare, tratament aplicat în acea epocă în mod curent celor consideraţi alienaţi mintal. Unii specialişti consideră că după atîta tratament, Eminecu a făcut alergie la mercur şi, după o astfel de injecţie, a făcut un şoc anafilactic şi a murit. Aceasta este şi concluzia dr. Ovidiu Vuia, autorul cărţii “Despre boala şi moartea lui Eminescu”.

Conform versiunii publicate în ziarul „Universul” în anul 1926, Eminescu a fost ucis de un dement, care l-a lovit cu o cărămidă în cap, datorită unei lipse de supraveghere din partea administraţiei spitalului unde şi criminalul şi victima se găseau la un loc.

O altă versiune susţine că Eminescu a fost declarat nebun şi internat la psihiatrie într-un moment în care guvernul României urmărea să încheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renunţa la pretenţiile asupra Ardealului şi se angaja să îi anihileze pe toţi cei catalogaţi drept „naţionalişti”. Eminescu nu a acceptat să facă nici un fel de compromisuri şi de aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin faptul că plănuia să pună bazele unei organizaţii independente, aflate în afara controlului francmasoneriei, care ar reface Dacia Мare.

Mihai Eminescu s-a stins din viaţă la 15 iunie 1889 şi a fost înmormîntat la Bucureşti, în cimitirul Bellu.

În memoria marelui poet, în anul 1989 în Republica Moldova, pentru prima dată în istorie, este emisă moneda comemorativă cu chipul lui Mihai Eminescu.

Cuvinte cheie:

Mihai Eminescu , scriitor , moarte

Comentarii

 (5)
Comentează
  • #5 Spero Răspunde Citează selecţia 16 iunie 2011 | 13:00
     Psihiatria este un domeniu foarte încilcit si  atita timp cit primea atitea medicatii care te faceau dependent si mai ales iti provoca halucinatii, iar in ce priveste familia... Din experienta stim ca la casele de nebuni daca venea comanda si din om sanatos se facea un nebun... Iar  Eminescu nu era un om obişnuit, avea multe trasăsturi, care-l faceau altfel decăt toti ceilalti - era geniu - era unic in felul sau, iar acest lucru nu putea si nu poate nici peste 122 de ani sa nu stirneasca invidie...neîntelegere... etc.
  • #4 Carmen Răspunde Citează selecţia 16 iunie 2011 | 11:53
    Si inca ceva. Nu trebuie tyrecut cu vederea faptul ca  de tulburari psihice in familia Eminescu au suferit si alti frati ai poetului, unii chiar s-au sinucis....
  • #3 Carmen Răspunde Citează selecţia 16 iunie 2011 | 11:51
    Foarte interesant. Citisem undeva ca Titu Maiorescu cu  Ioan Slavici au fost direct implicati in moartea poetului. Iar Maiorescu nu a fost doar un sustinator dezinteresat al talentului lui Eminescu. A fost implicat in intrigi politice si a fost cel care a insistat ca poetul sa fie internat la psihiatrie. se pare ca lucrurile nu sunt chiar atit de simple.
  • #2 liberabit Răspunde Citează selecţia 15 iunie 2011 | 17:29
     Da trebuie sa se faca lumina si la acest capitol si cine din conducatorii de pe vremea lui dar si din vremea noastra ar inghiti asemenea declaratii ale lui Eminescu:

    "Suntem zăpăciţi, nu mai ştim ce voim, ce să facem, ce să primim, ce să respingem, în cine să ne încredem; nu ne mai înţelegem şi nu ne mai auzim unii pe alţii: ne trebuie o idee care să ne limpezească toate capetele şi care să ne împreune pe toti la lucru (...) De aceea alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiasca ca oamenii cei mai bogaţi; ei nu ştiu nimic şi vor să vă înveţe copiii şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi vor să va economisească pe voi toţi."
  • #1 Spero Răspunde Citează selecţia 15 iunie 2011 | 16:23

    Catre anul 1880 Eminescu devenise deja foarte incomod, căci era 

    1insufletea dezbaterea publica si totodata izbea necrutator „iresponsabilitatile factorilor politici, afacerismele, demagogia si logoreea paturii superpuse“. Pe scurt, un ziarist de marca, o voce puternica, un spirit radical si incomod. Mihai Eminescu avea o functie publica foarte importanta ca redactor-sef al ziarului Timpul, care era organ oficial al Partidului Conservator. Maiorescu – la organizarea Partidului Conservator – a aratat clar pozitia lui Eminescu: „Cei 10 capi ai lui, si al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul“.2Eminescu duce campanii de presa dedicate chestiunii Basarabiei, critica aspru Parlamentul pentru instrainarea Basarabiei, este intransigent atat fata de politica de opresiune tarista (,,o adanca barbarie“) cat si fata de cea a Imperiului Austro-Ungar si, totodata, isi acuza colegii, fruntasii conservatori, ca participa la infiintarea de institutii bancare in scop de specula. Situatia sa la ziar devine critica in 1880, mai ales dupa ce ataca proiectul de program al Partidului Conservator, lansat de Maiorescu,P.P Carp, inalt fruntas conservator, devine ambasador al liberalilor la Viena si cere sa i se puna surdina lui Eminescu (intr-o scrisoare catre Titu Maiorescu ii atrage atentia: „si mai potoliti-l pe Eminescu!“). Scarbit, acesta protesteaza: ,,Suntem barbati noi sau niste fameni, niste eunuci caraghiosi ai marelui Mogul. Ce suntem, comedianti, saltimbanci de ulita sa ne schimbam opiniile ca camasile si partidul ca cizmele?“ Ca urmare, in noiembrie 1881 Eminescu este inlocuit de la conducerea Timpului, este retrogradat, iar noul redactor-sef il ataca pe Eminescu in chiar ziarul pe care acesta il condusese etc.

     4. A fost spionat de austro-ungari şi rusi, petnru ideile pe care le impartasea si pentru societatile create...

    5 a fost interzis si a inceput campania de denigrare a lui la care ar fi luat parte si "prieteni", i s-a facut perchezitie, i-au fost luate manuscrisele, notele etc... de catre Titu Maiorescu si abia peste 10 ani acesta le-a donat muzeului de literatura.

    6. Si apoi diagnoza dubioasa, autopsia, marturiile par a fi scorneli...

     Multe semne de întrebare avem! Si putine adevaruri. Cert e ca ne-a fost rapit Eminescu nu numai o singura dată...

     Eminescu trebuie neaparat reabilitat, mai ales in manualele scolare si trebuie studiat din talpa ca sa putem vedea cum a vrut Marele Eminescu dincolo de cuvinte...
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Votează Rezultate
Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1910
Populația:
199 locuitori

Сărpineanca este un sat din cadrul comunei Sărata-Galbenă, raionul Hînceşti. Localitatea se află la distanța de 25 km de orașul Hîncești și la 61 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 199 de oameni. Satul Cărpineanca a fost întemeiat în anul 1910.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.
Foto
Audio
Video
Publicații
Documente