Movilă Boris

Movilă Boris - redactor, publicist, scenarist şi traducător.

S-a născut la 6 octombrie 1928 în comuna Hîjdieni, raionul Glodeni, Republica Moldova. Şcoala primară o face în satul natal, pe parcursul anilor 1939-1944 este elev la liceul „Ion Creangă” din Bălţi, apoi învaţă la şcoala Pedagogică de la Bălţi (1947-1948). Din 1948 pînă în 1952 este student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” de la Chișinău, la Facultatea de Istorie şi Filologie (profesori: N. Corlăteanu, L. Katz (Cezza) ş.a. Pînă în anul 1954 urmează Cursurile Superioare de Perfecţionare de redactare de la Moscova.

Începe să lucreze în calitate de învăţător la şcoala din satul natal în anii 1944-1947. Pe parcursul anilor 1952-1958 este redactor, apoi redactor-şef la editura „Şcoala sovietică”.

Din 1958 începe colaborarea cu studioul cinematografic „Moldova-film” în calitate de redactor şi membru al colegiului de scenarii pînă în anului 1964. Pe parcursul anilor 1964-1968 face parte din Comitetul de Cinematografie al R.S.S.M.

În anii 1968-1972, 1977-1980 este redactor-şef al Asociaţiei de filme documentare „Panorama” a studioului „Moldova-film”; 1972-1976 este redactor-şef adjunct la Editura „Cartea Moldovenească”; 1976-1977 - şef de cabinet metodic la „Moldinformkino” (1976-1977); 1980-1985 - redactor superior la Secţia de dublare a Studioului „Moldova-film”; 1985-1987 - director al Biroului de propagandă a artei cinematografice al Uniunii Cineaştilor din fosta URSS; 1987-1992 - director artistic (ales pe cale democratică) al Studioului „Moldova-film”; 1994-1995 - redactor şi secretar responsabil la Editura Enciclopedică „Gh. Asachi”. Din 1996 - redactor la Editura „Muzeum”. În anii 1972, 1976 şi 1980 este concediat din funcţiile pe care le deţinea pentru „naţionalism”.

În calitatea sa de redactor a mai multor edituri, a contribuit la editarea volumului de „Poezii” a lui M. Eminescu (1956), „Operelor alese” ale lui Zamfir Arbore, în culegerile „Dintre sute de catarge” şi „Debut”, fiind promovaţi tinerii scriitori: Leonida Lari, Nicolae Esinencu, Nicolae Dabija, Marcela Benea, Nina Josu, Ludmila Sobieţchi, Dumitru Ciobanu etc.

A tradus din limba rusă mai multe cărţi de literatură clasică şi contemporană printre care: „Micul vagabond” de D. Greennwood, „Căpitanul Jean Zvăpăiatul”, de L. Boussenard, „Născuţi de furtună” de N. Ostrovschi, „Mrejele” de L. Kruczkowski, „Hoţul de piersici” de Em. Stanev etc.

La Studioul „Moldova-film” a fost redactor a mai multor filme artistice: „Ultima lună de toamnă”, scenariu: I. Druţă, regia: V. Derbeniov, apreciat cu Premiul Internaţional „Crucea Sudului” în anul 1965 în Argentina şi cu „Grand Prix” la festivalul de la Cannes în anul 1967; „Aşteptaţi-ne în zori, în regia lui Em. Loteanu, este autorul scenariilor filmelor documentare: „Vasile Alecsandri”, „Ciocana Nouă”, etc.

A fost redactor şi coautor al enciclopediilor: „Chișinău” (30 de articole); „Femei din Moldova” (cca 100 de articole). A redactat şi o serie de cărţi. A colaborat în calitate de publicist cu diverse ziare şi reviste: „Literatura şi arta”, „Mesagerul”, „Glasul naţiunii”, „Luceafărul”, „Capitala”etc.  Este membru al Uniunii Cineaştilor din anul 1978.

Distincţii: Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova, 1992, Medalia „Meritul Civic”, 1995, Laureat al săptămânalului „Literatura şi arta”, 1996- 2000.

Filmografia - scenarii:
„Ciocana Nouă”, 1972 - documentar,
Vasile Alecsandri”, 1973 - documentar,
Contemporanul”, 1980 - documentar.

Redactor - filme artistice:
„A fost odată un băiat”, 1960 – film-artistic de scurt mesaj,
„Doftorie amară” 1962 – film-artistic de scurt mesaj,
Aşteptaţi-ne în zori” − 1963,
„Strada ascultă” − 1963, film-artistic de scurt mesaj,
Ultima lună de toamnă” − 1965.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1431
Populația:
2073 locuitori

Şofrîncani este un sat şi comună din raionul Edineţ. Satul este situat la o distanță de 23 km de oraşul Edineţ și la 200 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2073 de oameni. Prima atestare a satului Șofrîncani din ținutul Hotin datează din 15 iunie 1431.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.