În planul nostru de activităţi pentru anul acesta nu era preconizat reportajul despre Festivalul Turistic „Duminica Mare" din satul Domulgeni, Floreşti, deşi auzisem foarte multe despre acesta. O întîmplare fericită însă, dar şi invitaţia unor prieteni ne-au adus pe malurile extrem de pitoreşti ale Răutului, în acest sat minunat. În primul rînd, am vrut să completăm albumul nostru foto despre Răut, iar odată ajunşi la Domulgeni ne-am lăsat cuprinşi pe deplin de atmosfera unei adevărate sărbători populare, trecînd pe străzile satului și făcînd cunoştinţă cu oaspeții și participanții festivalului, am înţeles, că trebuie să scriem şi despre sat, şi despre sărbătoare.

Festivalul „Duminica Mare" se desfăşoară al patrulea an consecutiv, devenind tradițional. Cu fiecare an, vin tot mai mulţi și mai mulți participanți și oaspeți din diferite colţişoare ale Moldovei, nici acest an nu a făcut excepție.

Dar, pentru început, o să vă spunem cîteva cuvinte despre sat, ca apoi să vă împărtășim şi impresiile noastre.

Satul moldovenesc Domulgeni îşi va sărbători în acest an cea de-a 402 aniversare de la înfiinţare. În sat locuiesc aproximativ 1.500 de persoane, dintre care majoritatea (98%), sînt moldoveni. Satul este situat la doar 90 km de Chișinău. Primele case din sat au fost construite în imediata vecinătate cu rîul Răut, care curge aici printr-o vale adîncă cu pante abrupte și înalte, constituite din calcaruri sarmatice. Chiar și astăzi puteți vedea în imediata vecinătate a rîului rămăşiţe de clădiri vechi, pe locul cărora nu s-a mai construit nimic, pentru că satul a început să urce în sus panta abruptă pînă cînd nu a ajuns pe platoul acestuia. Această parte, de sus, adică, este partea nouă a satului. Aici predomină clădirile moderne, iar fantezia proprietarilor nu cunoaște într-adevăr nici un fel de limite. Veți putea vedea unele dintre aceste construcţii pe fotografiile noastre.

Cu toate acestea anume partea de jos a satului care coboară spre rîu, cu ulicioare înguste, şerpuitoare și abrupte, cu ziduri de piatră, case decorate frumos în stil vechi moldovenesc, vă lasă impresii de neuitat. Vă puteți plimba zile în şir, admîrand modele în stil tradițional vechi moldovenesc: prispe mari împrejmuite cu coloane (pridvoare-galerii, care preced fațadele caselor); privazuri, streşini cu sculpturi ajurate; pereți și goluri ale ferestrelor pictate şi cu ornamente modelate. Plimbîndu-ne prin sat, am avut constant sentimentul, că sîntem într-un sat de munte, undeva prin Caucaz. Astfel de sate nu sînt puţine de-a lungul Nistrului, în raioanele: Soroca, Rezina, Șoldănești, însă în partea centrală a Republicii Moldova, acest lucru este totuşi o raritate. Pe scurt, aici aveţi ce admira și de ce vă uimi, mai ales că în toată ţara, în general, rămîn tot mai puține și mai puține modele ale arhitecturii tradiţionale vechi, iar acelea care există, se învechesc și se distrug. În acest sens Domulgenii sînt o excepție fericită.

Iar acum vă vom vorbi despre sărbătoarea, care ne-a adus aici. Deja la intrarea în sat, cotind de pe şoseaua Chișinău-Soroca, am fost întîlniţi cu pîine și sare și invitaţi să ne potolim setea cu apa gustoasă, răcoritoare şi pură din fîntîna de la răscruce. Atît apa, cît și pîinea s-au dovedit a fi de o calitate impecabilă. Ceva timp am așteptat sosirea oaspeților de onoare ai Festivalului, în frunte cu Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Am fost, de asemenea, în vizită la unul dintre localnicii, care are o casă nouă și elegantă, unde a avut loc o scurtă întîlnire cu publicul și presa. Trebuie să vă spunem că în sat sînt mai multe case moderne frumoase şi stilate. Apoi am mers pe ulicioarele înguste și pietroase în jos spre valea rîului, unde se adunaseră participanţii şi spectatorii festivalului. Valea Răutului în aceste locuri este foarte pitorească, de parcă ar fi fost creată special ca aici să se întîlnească oamenii îndrăgostiţi de meleagul lor, de arta populară, dar mai ales oameni, care păstrează vechile tradiții moldovenești și care ştiu să primească oaspeții.

Pe o scenă provizorie, nu foarte mare a avut loc, întîi partea solemnă și deschiderea festivalului, ca apoi să înceapă concertul numeroaselor ansambluri și a interpreților din toate colţurile Republicii Moldova, care, a durat, ca de obicei pînă noaptea tîrziu. Din păcate, nu am putut zăbovi aici prea mult, de aceea această parte a sărbătorii a rămas neacoperită de reportajul nostru. În schimb am făcut cunoştinţă cu mulţi participanţi ai festivalului, am fotografiat destule portrete expresive, am luat masa la iarbă verde la umbra salcîmilor, am admirat din plin costumele artiștilor și ale publicului. Mulţi dintre oaspeții sosiţi la sărbătoare, de altfel, purtau ii tradiționale moldovenești, fuste şi fote cu broderii frumoase. Maeştrii artelor populare demonstrau tuturor roadele talentului lor. La festival aţi fi putut servi masa şi potoli setea. Copiii se dădeau încontinuu în scrîncioburi, în timp ce alții se plimbau pe malurile Răutului, meştereau zmeie din hîrtie sau pur și simplu se odihneau și comunicau. Această sărbătoare de suflet s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de caldă și binevoitoare, ceea ce nu este deloc de mirare în mijlocul unui asemenea colţişor al naturii, dar și cu această ocazie. Am uitat să menționăm, că la începutul festivalului a avut loc serviciul divin tradiţional la biserica din sat, ca doar după aceea oaspeții festivalului să coboare la locul desfăşurării acestuia de pe malul Răutului.

Am plecat de la Domulgeni copleşiţi de impresii frumoase, dar şi cu speranţa să ne reîntoarcem din nou aici. Vă propunem un reportaj foto nu foarte mare și sperăm ca anul viitor mulţi dintre dvs. să fie prezenţi personal la această sărbătoare.

Festivalul „Duminica Mare” din satul Domulgeni, Floreşti, 2013 - album foto