Rîpa lui Carp (Carpov Iar), Naslavcea
Continuăm să vă povestim despre monumentele naturii din preajma satului Naslavcea, raionul Ocnița. În această publicație nu foarte mare, vă vom informa despre Rîpa lui Carp, situată pe panta stîngă, abruptă a văii rîului Cosărău.
Carpov Iar (Rîpa lui Carp ‒ nota red.) (40 ha) este situat la o distanță de 2 km de gura rîului Chisărău (Cosărău – nota red). El a fost luat sub protecția statului încă în anul 1962, pentru că în această rîpă au fost descoperite urme ale florei şi faunei Epocii Tigheciului. În secţiunea rîpii pot fi văzute depunerile vendiene, deasupra lor cele de calcar, care constituiau stratul de fund ale mărilor străvechi; conglomerate tortoniene bazale, spălate în timpurile Tigheciului de rîu; apoi urmează argilele şi nisipurile bazale, cu numeroase urme de pești, insecte şi plante, de pe cursul inferior al Mării Sarmatice, precum și animale terestre, mai sus ‒ nisipuri marine, calcaruri oolitice şi lumachelle. În baza urmelor din Rîpa lui Carp au fost studiate 60 de specii de plante vechi și mai mult de 10 specii de pești. Printre rămăşiţele de plante predominau copacii de foioase: castani (50%), velnişi, ulmi, tei, arțari etc. (Din cartea lui V. Verina „Monumentele naturii din Moldova").
Lungimea rîpii este de aproximativ 1000-1200 m, diferenţa de nivel a celui mai înalt punct şi pînă la poalele rîpii este de 112 m. Adîncimea rîpii este în medie de circa 30 m. Pe alocuri apele pîrîului intră în pămînt, formînd la suprafață lacuri mici, apoi acesta iese iarăşi la suprafaţă.
Urcuşul pe pantele rîpei este foarte anevoios, din cauza arbuștilor denşi și mărăcinoşi. Nu am reuşit să urcăm nici pînă la cel mai înalt punct al rîpii, nici pe pantele acesteia, dar nici să mergem pe fundul ei de-a lungul pîrîului. Totul era împînzit de arbuşti spinoşi şi de o mulţime de arboret uscat. Călătoria noastră spre acest monument al naturii a avut loc la sfîrșitul lunii octombrie 2013, atunci cînd copacii se desfrunziseră deja, acoperind cu o plapumă densă pantele și partea de jos a rîpii. În partea de mijloc a rîpii, la fundul ei, pot fi văzuţi bolovanii uriaşi de calcar, aduşi aici de puternicele fluxuri de apă în timpul inundațiilor. Bolovanii sînt acoperiţi, practic, în întregime cu mușchi, ce cresc din abundenţă pe ei și arată foarte pitoresc, mai ales pe fundalul frunzelor căzute. Pe versantul stîng se întrezăresc aflorimente de calcar, iar pe versantul drept, mai ales în partea de jos a rîpii ies în evidenţă aflorimentele de șist argilos. Printre pietre se întîlnesc adesea şi fragmente de silex de diferite culori, de cele mai dese ori, de culoare neagră. Din păcate, din cauza arboretului mult prea dens ce a împînzit totul, ne-a fost extrem de dificil să fotografiem, de aceea ne cerem scuze pentru materialul fotografic prezentat, nu atît de vast, pe cît ne-am fi dorit. Sperăm însă să ne întoarcem în aceste locuri în alt anotimp ca să completăm galeria noastră cu fotografii noi.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1616
- Populația:
- 1286 locuitori
Drăgușeni este un sat din cadrul comunei Bobeica, raionul Hînceşti. Localitatea se află la distanța de 23 km de orașul Hîncești și la 55 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1286 locuitori. Satul Drăgușeni a fost menționat documentar în anul 1616.