Revărsarea de primăvară a apelor rîului Nistru în raionul Rezina
V-am povestit deja despre rîul Nistru într-una din publicațiile noastre. Am încercat să vă demonstrăm cel mai mare fluviu al țării pe toată lungimea lui pe teritoriul Republicii Moldova și chiar al Ucrainei (regiunea Odesa). Acum însă am decis să vă arătăm rîul Nistru și în perioada revărsărilor de primăvară (aprilie 2013). Pentru a face acest lucru, ne-am plimbat și am mers cu maşina de-a lungul rîului prin raionul Rezina – de la satul Lalova pînă în satul Tarasova. Am ales această porţiune, pentru că anume la Rezina-Rîbniţa e capătul lacului de acumulare Dubăsari și pentru că aici mai bine decît oriunde putem compara reportajul foto realizat anterior cu cel actual.
Dar, mai întîi, cîteva cuvinte despre rîurile și clima Moldovei. Problema e că poziția geografică a țării noastre predispune la două cataclisme naturale, precum: seceta și inundațiile. Atît prima, cît și cea de-a doua au fost descrise în numeroase documente istorice de-a lungul secolelor și îndrăznim să presupunem, că chiar pe parcursul a mii de ani fenomenele în cauză au avut loc. Moldova este săracă în resurse de apă, iar acelea pe care le avem, sînt folosite cu multă risipă și nu sînt protejate, mai ales, în ultimele decenii ale istoriei noastre. De aceea, secetele sînt oaspeți tot frecvenți în țara noastră. Iar în ce privește inundațiile, ţinîndu-se cont de faptul că Republica Moldova este situată în zona dintre două rîuri destul de mari, Nistru și Prut, atunci revărsările rîurilor în anii ploioși și cu multă zăpadă au devenit pentru noi ceva obişnuit. Singura întrebare este cum ne putem proteja de aceste fenomene naturale și oare întreprindem tot ce e posibil pentru a minimiza daunele cauzate de acestea. De altfel, întrebarea este mai mult retorică.
Primele fotografii le-am realizat de pe vîrful malului înalt din apropierea satului Lalova, care face parte din aria naturală protejată ‒ Ţipova-Lalova. Vă atenţionăm, că atît lîngă Lalova, cît și lîngă Țipova, albia Nistrului este acoperită cu stuf, fapt care ne vorbeşte despre mîlirea rîului din cauza sedimentelor de sol spălate de pe malurile lui. Uneori, se pare că în curînd aici Nistrul se va transforma, în general, într-o mlaștină stătătoare, deoarece numai în apropierea malului drept al rîului poate fi observat cursul rîului. O parte a satului Lalova este situată de-a lungul coastei joase, iar aici am putut observa inundații ale unor porţiuni de drum și ale cîmpurilor. Însă cel mai clar poate fi văzută ridicarea nivelului apelor rîului de pe malul opus, cel ucrainean. În general, nivelului apelor rîului a înregistrat o creştere de cel puțin 3 metri și conform spuselor locuitorilor satelor de coastă, nivelul apei continuă să se mărească rapid. Același lucru l-am putut observa şi la Ţipova. Ce-i drept, satul nu este amenințat de această deversare, deoarece este situat în partea de sus a malului abrupt, însă o parte a rezervaţiei naturale deja a început să fie inundată.
Odată ajunşi lîngă Rezina, centrul administrativ al raionului, am putut observa efectele mult mai vizibile ale inundațiilor. Aici s-au pomenit sub apă cîţiva zeci de metri ale grădinilor de coastă, drumul, care leagă oraşul Rezina de satul Ciorna şi care apoi se îndreaptă spre Boşerniţa, deși noi am avut, încă, norocul să putem merge pe el. Localnicii spun că pînă la revărsarea din 2008, cînd au fost inundate străzile din partea de jos a oraşului, mai e mult, dar viteza cu care cresc apele le inspiră teamă. Desigur, Nistrul revărsat arată impresionant, pe alocuri lățimea lui atinge aproape un kilometru, însă nu astea sînt frumusețile, care ne bucură.
Mai departe am mers de-a lungul Nistrului prin satul Boşerniţa, unde am văzut, de asemenea, grădini de legume inundate, podul plutitor vechi, ca în cele din urmă să ajungem în punctul final al călătoriei noastre ‒ satul Tarasova, situat în fața satului de pe malul stîng al Nistrului ‒ Stroieşti (Stroienţî). Pe această porţiune Nistrul, la fel, stă gata să se reverse. Cel mai surprinzător lucru este, că pe parcursul întregului traseu, urmat de către noi, doar pe o singură porţiune am văzut urme de încercări făcute pentru a preveni revărsarea apelor. Este vorba de circa o duzină de saci de nisip de la podul de pe drumul din satul Ciorna de sub Rezina. Anume acolo o parte a drumului se află deja sub apă. Mai mult nicăieri în altă parte aşa şi nu am văzut vreo urmă a niscaiva lucrări de prevenire a inundațiilor. Este posibil că oamenii noştri de ştiinţă, hidrologii, au învățat să prezică cu atîta exactitate creșterea apelor, încît nici nu mai e nevoie să fie efectuate aceste lucrări. Cu toate acestea mai curînd totuşi e vorba de obişnuinţa noastră de a nu întreprinde nimic, ca apoi să luptăm aprig pentru înlăturarea consecințelor cataclismelor, care au avut loc deja. E trist, dar adevărat.
Megînd de-a lungul Nistrului, am decis, fără întîrziere, să ne deplasăm în zilele următoare spre malul Prutului, ca să vă povestim despre revărsările de primăvară ale acest rîu. Rămîneţi în așteptarea reportajului nostru.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1546
- Populația:
- 4044 locuitori
Goteşti este un sat şi comună din raionul Cantemir. Din componenţa comunei fac parte localităţile Constantineşti și Goteşti. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Cantemir și la 138 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 4044 de oameni. Satul Gotești a fost menționat documentar în anul 1546.