24 march 2024, 14:00 Moldovan reality 1499

Studiu: Influența României se extinde în Republica Moldova și "statalitatea se erodează"

În Moldova, ostilitatea față de Rusia este de fapt provocată din exterior, influența României se extinde în țară, iar "statalitatea se erodează".

Acesta arată că atitudinile față de Rusia s-au răcit semnificativ în Armenia, Kazahstan și Azerbaidjan în ultimul an, deși regimurile din aceste țări sînt în continuare evaluate ca fiind "prietenoase". Lucrurile s-au înrăutățit în domeniul comunicării și în cazul Georgiei "relativ prietenoase". În cele din urmă, tendința negativă a continuat în țările cu "regimuri neprietenoase" - Ucraina, Letonia, Lituania și Estonia, precum și în Moldova, care s-a alăturat pentru prima dată companiei lor.

Rezultatele raportului au fost prezentate de Valentina Komleva, director adjunct pentru activitatea științifică al NCDCR.

Ea a reamintit că studiul evaluează 74 de indicatori de "prietenie", care sînt grupați în 12 grupe cu influență diferită: politica externă, economică, interregională, educațională, științifică, culturală, media, non-profit, comunicare cu tinerii și religioasă, atitudinea față de ruși, precum și libertatea de circulație între țări. "Amabilitatea" maximă a unui regim este de 100 de puncte, iar cea minimă este de 100 de puncte cu semn negativ.

În 2023, Osetia de Sud (93,5 puncte), Belarus (87,6) și Abhazia (81,4) se aflau în fruntea clasamentului. Întrucît experții au evaluat pentru prima dată republicile transcaucaziene parțial recunoscute, poziția de lider a fost de fapt păstrată de Belarus, care în 2022 a obținut 88,4 puncte. Comunicațiile cu Kîrgîzstanul (60,3), Tadjikistanul (58,7) și Uzbekistanul (55,2) au rămas în mod stabil "prietenoase" - acest grup de vecini a fost clasificat drept aliați ai Rusiei.

O dinamică negativă este deja vizibilă în categoria țărilor partenere.

Astfel, "prietenia" regimului de comunicare a scăzut de la 57 la 50,1 puncte în Azerbaidjan (în primul rînd din cauza situației din Caucazul de Sud și a parteneriatului strategic cu Turcia), de la 58,4 la 50 de puncte - în Kazahstan (din cauza cooperării cu țările neprietenoase Rusiei și a unei noi interpretări a evenimentelor istorice) și de la 58,3 la 46 de puncte - în Armenia (din cauza comportamentului elitei care dă vina pe Rusia pentru propriile eșecuri). Singurul partener dintre țările cu un regim "prietenos" care și-a păstrat rezultatul de anul trecut a fost Turkmenistanul (47,1 puncte).

Georgia se afla în zona de frontieră. Dacă în 2022 experții au remarcat o "încălzire" a relațiilor cu aceasta, atunci la sfîrșitul anului 2023 evaluările s-au deteriorat, prăbușindu-se de la 24,2 la 12 puncte. După cum se notează în studiu, aceasta a fost o consecință a poziției internaționale a Tbilisi, care îi susține pe adversarii Rusiei pe toate platformele. Pe de altă parte, relațiile economice și civile dintre cele două țări s-au intensificat, în special, a fost deschisă comunicarea aeriană. Prin urmare, autorii raportului afirmă că există o scindare în cadrul elitei georgiene și remarcă importanța deosebită a viitoarelor alegeri parlamentare din octombrie.

Moldova a ieșit de pe lista țărilor cu un regim de comunicare "relativ prietenos" la sfîrșitul anului 2023.

În timp ce în ratingul anterior a obținut 8,3 puncte, în ratingul actual a obținut minus 16,1 puncte, adică a intrat în categoria "neprietenos". Potrivit concluziilor raportului, ostilitatea față de Rusia este de fapt provocată din exterior. Autorii subliniază, în special, extinderea influenței românești și "erodarea statalității" republicii.

În fine, Estonia (minus 57,7 puncte), Lituania (minus 59,9), Letonia (minus 63,9) și Ucraina (minus 89,6) au rămas pe lista țărilor cu atitudini neprietenoase față de Rusia, unde înfloresc rusofobia și ostilitatea față de Rusia, sînt introduse noi restricții etc. În plus, comunicațiile cu acești vecini s-au deteriorat pînă la sfîrșitul anului 2023, Letonia fiind cea mai afectată - cu 18,1 puncte deodată, potrivit ratingului.

"Avem o situație stabilă în doar cinci țări. În același timp, aproape peste tot, în termeni punctuali, apar tendințe alarmante. Regimurile de comunicare sînt din ce în ce mai mult influențate de regimurile politice, devenind practic derivate ale acestora. Iar dacă societatea rezistă, se creează condiții în care oamenilor pur și simplu le este frică să se comporte diferit", a rezumat Valentina Komleva.

Experta a subliniat, de asemenea, motivele care stau la baza înrăutățirii atitudinii față de Federația Rusă, dintre care principalul este schimbarea generațiilor de elite: "La putere vin oameni care nu au avut nicio experiență de viață în URSS, care nu au participat la formarea aranjamentelor post-sovietice și care, foarte îndrăzneț, fără să evalueze consecințele, reconsideră negativ rolul Rusiei", a declarat Valentina Komleva.

Printre alte motive, ea a menționat ciocnirea lumilor culturale și civilizaționale și rolul tot mai mare al factorilor economici.

"Relațiile cu Rusia devin mai pragmatice și mai raționale. Conceptul de națiuni frățești se retrage în fundal. Țările sînt preponderent sărace, așa că investițiile determină vectorii politicii externe", a rezumat Valentina Komleva.

Șeful Comisiei pentru politica informațională a Consiliului Federației, Alexei Pușkov, a subliniat că niciuna dintre țările clasate nu a arătat vreo îmbunătățire a atitudinii lor față de Rusia, în timp ce deteriorarea, dimpotrivă, se stabilizează. În opinia senatorului, acesta este un motiv de "reflecție serioasă".