Talmaza, district Ştefan Vodă
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1595
- Populația:
- 7250 locuitori
Talmaza este un sat şi comună din raionul Ștefan Vodă. Este unicul sat din componența comunei cu același nume. Localitatea se află la distanța de 19 km de orașul Ștefan Vodă și la 94 km de Chișinău. Satul Talmaza a fost menționat documentar în anul 1595.
[top]Populația
La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 7250 de oameni, dintre care 49.61% - bărbaţi și 50.39% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 97.24% - moldoveni, 0.38% - ucraineni, 0.29% - ruşi, 0.05% - bulgari, 1.91% - țigani, 0.1% - alte etnii. În comuna Manta au fost înregistrate 2263 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane.
[top]Istoria localitații
Satul Talmaza a fost menționat documentar în anul 1595. Talmaza este un sat mare şi frumos. Deşi satul este situat în lunca Nistrului, avînd şi terenuri agricole irigate, îndeletnicirea principală a localnicilor este viticultura.
[top]Trasee turistice
Gospodaria viticola "Talmaza" reprezinta un obiectiv turistic care trezește mult interes din partea turiștilor. Gospodăria oferă turistilor informatii privind procesul tehnologic de obținere a vinului, deasemenea desfășoară excursii în cadrul gospodărie care include vizitarea beciurilor de pastrare a vinului, și se încheie cu invitarea turiștilor în sala pentru degustare unde oaspeții au ocazia să savureze cele mai remarcabile vinuri ale acestor meleaguri. Un alt obiectiv turistic al acestui sat este „Moara lui Tihon". Moara aminteşte că odinioară morile de vînt ale satului Talmaza atrăgeau sute de oameni care îşi aduceau grîul ori popușoiul la morarii şi morăriţele din Talmaza. Moara lui Tihon era amplasata pe muchia dealului de unde se deschide un frumos peisaj al vaii Nistrului. Această moară era cea mai populară datorită construcției desebite. Crescătoria de fazani din s. Talmaza deasemenea a constituit întodeauna un obiectiv de atrațtie pentru turisti.
[top]Resurse naturale
În cursul inferior al Nistrului, în preajma satului Talmaza se află rezervaţia naturală Adana, în baza lacului cu același nume. Aceasta este un paradis al diferitelor vietăți, de la lipitori și șerpi pînă la bîtlani și căprioare. Rezervaţia face parte din patrimoniul natural al Republicii Moldova și este inclusă în Convenţia Ramsar, acord ce cuprinde zonele umede de importanţă internaţională în care viețuiesc păsările acvatice. Lacul Adana din sud-estul Republicii Moldova este o rămășiță a albiei vechi a rîului Nistru și are forma literei V. Lacul are lungimea de 2,4 kilometri şi o lăţime de 100 de metri, fiind una dintre cele trei zone umede importante din Moldova. Peninsula din interiorul rezervaţiei Adana, împădurită cu frasini, stejarii și sălcii, este un mediu prielnic atît pentru cuiburile de păsări, cît și pentru mamifere. Printre viețuitoarele care își au habitatul în Lunca Talmazei se numără lupii, căprioarele, mistreţii, bîtlanii, cocostîrcii negri, cocostîrcii albi, raţele și gîștele sălbatice. În ceea ce privește hidrofauna lacului, au fost înregistrate cîte cinci specii de efemeride, lipitori și libelule, dar și 13 specii de moluște. Ecosistemul din această regiune a albiei Nistrului Vechi este izolat de civilizație și aici natura se află la ea acasă. Pentru a ajunge în inima rezervației, poți pluti cu luntrea pe un canal ce duce pe lîngă barăcile străjerilor acestei zone și astfel te pomenești în mijlocul lacului. O dată ajunși în intimitatea naturii, zarva păsărilor cuprinde toată regiunea, semn că musafirii nu sunt bineveniţi. Includerea acestui obiectiv în traseele turistice de la noi ar putea fi fatală pentru rezervației, datorită turiștilor „civilizați" ce ar putea periclita acest ecosistem. Ceva mai sus de Rezervația Adana, rîul Nistru se bifurcă şi spală insula Turunciuc pe ambele părți. În locul unde începe insula, un dig de pietre formează cascada Turunciuc, zonă preferată de pescarii din regiune. Adesea aici vin să se odihnească localnici de pe malul stîng al Nistrului, fiindcă aceștia ajung ușor cu barca din Cioburciul din regiunea de est a țării, în schimb băștinașii din Talmaza sau Cioburciul de pe malul drept au de făcut cale lungă prin hățișurile pădurii.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec XVIII-lea
- Populația:
- 1333 locuitori
Albota de Sus este un sat şi comună din raionul Taraclia. Din componenţa comunei fac parte localităţile Albota de Sus, Sofievca și Roşiţa. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Taraclia și la 144 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1333 de oameni. Satul Albota de Sus a fost întemeiat în secolul al XVIII-lea.
Comments
(0)Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.