06 august 2012, 11:45 Moldovan reality 3845

La toamnă, politica moldovenească ar putea suporta schimbări radicale

Formaţiunile politice din Moldova se pregătesc pentru un nou sezon politic, care va începe la toamnă. Mai mulţi politicieni şi economişti prognozează că în septembrie ţara fa vi afectată de un colaps social, deoarece, potrivit tuturor estimărilor, atunci se vor termina banii din Fondul asigurărilor sociale. Or, aceasta înseamnă că nu vor mai fi bani pentru pensii şi compensaţii. Puţin probabil că bugetul de stat, care şi aşa acoperă o treime din bugetul asigurărilor sociale, va putea ajuta Fondul social. În primul trimestru al anului curent, în bugetul de stat au fost acumulate 3,1 miliarde lei în loc de 3,4 miliarde de lei preconizate sau cu 8,2% mai puţin. Potrivit economistului Mihail Poisic, “un asemenea eşec nu s-a înregistrat demult”.

Speranţa că Moldova va fi ajutată de structurile internaţionale, de asemenea, ar putea să nu funcţioneze, deoarece UE este preocupată de salvarea zonei euro şi noul val de criză economică, iar SUA sînt în totalitate implicate în campania electorală prezidenţială şi problemele micuţei Moldove sînt prea departe de Casa Albă.

Potrivit analiştilor, toamna curentă poate deveni în Moldova una tragică, dar şi interesantă într-un fel: dacă Guvernul nu va reuşi să asigure acumulările la Fondul social şi va începe panica socială, cabinetul lui Filat nu va rezista mult timp. Constituirea unui nou guvern în situaţia politică actuală pare imposibilă. Astfel, rămîne o singură soluţie – alegeri parlamentare anticipate.

Un asemenea scenariu nu este exclus nici de premierul Vlad Filat, care a reiterat, recent, că nu se ţine de funcţie şi este pregătit pentru alegeri anticipate. În aceste condiţii, pentru ceilalţi actori politici (îndeosebi PCRM şi PD) este foarte important să-şi calculeze corect strategia şi tactica pentru sezonul politic care urmează. Cea mai simplă şi eficientă cale este să pună întreaga responsabilitate pentru eşecul Guvernului pe umerii lui Vlad Filat.


PCRM

Partidul comuniştilor este prima formaţiune care îşi va desfăşura congresul (deja sîmbăta aceasta). Şi dacă precedentul congres PCRM îl organiza în calitate de partid de guvernămînt şi îşi putea permite unele improvizări de genul adoptării unui nou program sau remanieri de cadre la nivel de conducere, atunci la actualul, cel de-al VII-lea congres, nu poate fi vorba de niciun fel de experimente. În prezent, scopul principal al comuniştilor este consolidarea rîndurilor şi asigurarea revenirii PCRM la putere, sub orice formă, chiar şi în cadrul unei coaliţii.

Activiştii PCRM recunosc că cei trei ani de aflare în opoziţie nu au trecut fără urmări: în partid creşte nemulţumirea faţă de politica generală în ultimii trei ani (mulţi membri de rînd o consideră greşită) şi există chiar pericolul unei scindări. Nici ratingul înalt al PCRM, nici ratingul înalt al lui Vladimir Voronin în topul celor mai influenţi politicieni nu pot schimba principalul – PCRM s-a pomenit la marginea vieţii politice.

Din aceste considerente, specialiştii consideră că principalul element din cadrul congresului de sîmbătă va fi recunoaşterea politicii „izolaţioniste” din ultimii ani. Majoritatea rapoartelor se va axa pe înfrîngerea PCRM şi vor conţine neapărat mesajul că „în anii aflării în opoziţie PCRM a căpătat un nou impuls”. Astfel, conducerea PCRM va încerca să prindă doi iepuri deodată – să calmeze nemulţumiţii prin recunoaşterea greşelilor sale şi să convingă posibilii aliaţi (de exemplu, democraţii) că PCRM nu mai este acel partid radical de pînă acum şi cu el se poate conlucra.

De asemenea, în cadrul congresului de sîmbătă va fi stabilită linia de mai departe a formaţiunii. Potrivit unor zvonuri, comuniştii intenţionează să revină în Parlament la toamnă cu un set întreg de acte legislative, în mare parte, de ordin social. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor va aminti preferatul scenariu al regizorilor de la Hollywood despre poliţistul „rău” şi cel „bun”: Alianţa pentru Integrare Europeană, tradiţional, va refuza să examineze iniţiativele legislative ale comuniştilor, iar comuniştii vor organiza acţiuni de protest în masă.

Totodată, este puţin probabil ca în cadrul congresului să apară remanieri de cadre senzaţionale. În proporţie de 99,9%, Vladimir Voronin va rămîne preşedinte al PCRM pentru următorii patru ani. Comuniştii, deocamdată, nu au înlocuitor pentru carismaticul Voronin care, în pofida vîrstei de 71 de ani, rămîne nucleul partidului. Chiar şi activiştii PCRM recunosc că, dacă Voronin acum va pleca, partidul se va duce de rîpă.

Cu toate acestea, pînă la următorul congres al PCRM identificarea unui succesor demn al lui Vladimir Voronin va deveni sarcina nr.1. Unii continuă să creadă că succesorul lui Voronin va fi actualul secretar general al PCRM, Iurie Muntean. Însă există şi altă opinie, potrivit căreia, viitorul preşedinte al PCRM se află, deocamdată, în umbră, dar în următorii patru ani va fi pregătit minuţios pentru această funcţie, iar numele lui va fi ţinut în secret pînă în ultimul moment.


PDM

Congresul ordinar al Partidului Democrat este preconizat pentru 16 iunie. Democraţii se confruntă cu aceleaşi probleme de cadre ca şi PCRM: liderul ar trebui schimbat, însă o candidatură potrivită nu există. Totuşi, dacă problema principală a PCRM constă în vîrsta liderului, atunci PD se confruntă cu alte dificultăţi, or, Marian Lupu este prea slab pentru a fi un lider politic clasic, cedînd vizibil în faţa lui Voronin şi Filat.

O perioadă anumită se zvonea că Lupu ar putea fi înlocuit cu vicepreşedintele şi liderul de facto al PD, Vladimir Plahotniuc. Însă Plahotniuc, fiind o persoană deşteaptă, şmecheră şi clarvăzătoare, foarte bine înţelege că o asemenea rocadă ar fi nefastă pentru proiectul politic „Partidul Democrat”. Delicat vorbind, în Moldova Plahotniuc nu prea este agreat, iar Occidentul are faţă de el o atitudine de neîncredere. Totodată, Plahotniuc şi mai mult decît Marian Lupu nu trage de un lider politic. Plahotniuc nu este persoana după care vor merge masiv alegătorii, de aceea este evident că pe 16 iunie Marian Lupu va fi reales în calitate de preşedinte al Partidului Democrat. Careva remanieri de cadre sînt posibile doar la nivelul organelor de conducere ale partidului.

Însuşi Marian Lupu consideră că zvonurile privind posibila sa demisie sînt răspîndite de persoane ostile. „Sînt zvonuri, o dorinţă de a ne pune piedică, a semăna discordie în rîndurile noastre şi a ne slăbi”. Însă nu este exclus că aceste zvonuri sînt răspîndite chiar de democraţi pentru a atrage atenţie asupra sa şi a congresului care urmează. Or, Vladimir Plahotniuc a declarat că, pînă la alegerile următoare, PD intenţionează să devină cea mai influentă forţă politică din ţară. Iar pentru aceasta o simplă reformă (de care, la fel, este responsabil Plahotniuc) este insuficientă, în acest caz e nevoie de o amplă campanie PR.

Însuşi democraţii numesc acest congres al PD unul „reformator”. Care vor fi acele reforme interne de partid, deocamdată, nu se ştie, însă s-a declarat că scopul principal este de a transforma PD într-o formaţiune europeană modernă. Judecînd după declaraţii, pe 16 iunie democraţii trebuie cel puţin să „scuture” organele de conducere prin introducerea unui „sînge proaspăt”, iar maximum ce pot face democraţii la acest congres e să adopte un nou program. Adică să realizeze ceea ce au făcut comuniştii la congresul lor din anul 2008.


Schimbarea paradigmei?

În cazul în care la toamnă alegerile parlamentare anticipate nu vor putea fi evitate, cea mai mare intrigă vor fi mesajele electorale cu care vor merge la alegeri principalii actori politici. De data aceasta, sloganul „Pentru integrare europeană şi relaţii de bună vecinătate cu partenerii strategici Rusia şi Ucraina” nu va trece. Reieşind din rezultatele ultimilor sondaje de opinie, electoratul moldovenesc va prefera mai mult lozinca „Pentru integrare în Uniunea Vamală”. Însă despre şansele lui Victor Şelin, care deocamdată cel mai activ promovează această idee în Moldova, nu se poate vorbi la modul serios. Problema constă în aceea cine din partidele de bază va decide să monopolizeze această idee şi va merge cu ea în campania preelectorală. Cu atît mai mult că în semn de recunoştinţă Rusia ar putea susţine financiar Moldova, aflată în cădere liberă.

Comuniştii în principiu nu mai au ce pierde, avînd în vedere de cîte ori au fost „trădaţi” cu standarde duble sau chiar triple de Europa „democratică”, care a închis ochii la toate abuzurile AIE. După ce Vlad Filat a monopolizat vectorul integrării europene, democraţii la fel ar putea prelua ideea integrării în Uniunea Vamală. Altceva e că Rusia nu are motive prea mari să-i creadă nici pe unii, nici pe alţii, după ce comuniştii în anul 2003 au refuzat să semneze „Planul Kozak”, iar democraţii în anul 2010, în ultimul moment s-au răzgîndit să creeze coaliţie cu comuniştii.

Ce-i drept, Kremlinul prin intermediul reprezentantului său special Dmitri Rogozin a dat de înţeles că ar putea avea de-a face cu Vlad Filat, însă reformatarea politicii externe a PLDM pare prea neverosimilă. Prea tare s-a afundat Filat pe frontul integrării europene. Prea vulnerabil este premierul, avînd în vedere cît de des România îi aminteşte de unele probleme legate de business şi organele fiscale. În plus, electoratul liberal-democraţilor este prea pestriţ.

Ksenia ILINA, „Kişinevsckii obozrevateli”
 

 

Sursa: ko.md