Constantin Constantinov s-a născut la 7 iulie 1915 în satul Sucleia din raionul Slobozia. A făcut studii la Institutul Agricol din Tiraspol (1932-1934) şi apoi la Şcoala teatrală din Odessa (1934-1937), devenind actor de teatru. Şi-a început activitatea artistică la teatrul muzical-dramatic din Tiraspol, unde a creat o galerie de portrete:  Osip în ”Revizorul” de N.Gogol, 1938; Figaro în ”Nunta lui Figaro” de P. Beaumarchais, 1941; Chir în ”Liubov Iarovaia” de C.Treniov, 1938; Ignat  în ”Nazar Stodolea” de T.Şevcenco, 1939; Guriţă în ”Ştefan Bîtcă” de L.Barschii, 1941. În timpul războiului activează în ansamblul de cîntece şi dansuri moldoveneşti ”Doina”, apoi în trupa teatrului unit moldovenesc-rus, evacuat în Turcmenistan.

Din anul 1944, a jucat pe scena Teatrului muzical-dramatic ”A.S.Puşkin” din Chișinău (azi Teatrul Naţional ”Mihai Eminescu”). În anul 1953 i s-a conferit  titlul de Artist al poporului din RSSM. În teatru a jucat roluri de comedie, dar şi dramatice,  interpretînd circa 100 de roluri. Practicînd un joc scenic de o puternică expresie dramatică şi o inepuizabilă vervă comico-satirică, Constantin Constantinov a creat în perioada postbelică o întreagă galerie de roluri, lucrate într-o gamă coloristică variată - de la naturaleţea trăirii sufleteşti directe şi pitorescul umorului de factură populară pînă la grotescul caricatural şi burlescul de bufonadă. Sunt de neuitat rolurile de esenţă dramatică care l-au consacrat ca mare actor: Iordache  în ”Lumina” de A. Lupan, 1949; Zahar Bardin în ”Duşmanii” de M. Gorki, 1952; Tache în ”Tache, Ianche şi Cadîr” de V.I.Popa, 1960; Mitric în ”Puterea întunericului” de L. Tolstoi, 1960; Emanuil în ”Tata” de D.Matcovschi, 1979; Şmuchin în ”Retro” de A. Galin, 1982. De un succes deosebit    s-au bucurat personajele de factură comică în interpretarea lui Constantin Constantinov: Popandopol în ”O nuntă la Malinovca” de L. Iuhvid şi A. Reabov, 1947; Pantalone în ”Slugă la doi stăpâni” de C.Goldoni, 1948; Bădărău în ”Fericirea Mărioarei” de L.Corneanu şi E.Gherchen, 1951; Pristanda în ”O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, 1952; Perceptorul Flocea în ”Covorul Ilenei” de L. Corneanu, 1953; Cuţulea în ”Vivat, Cuţulea!” de G.Malarciuc, 1965; Zemlianica în ”Revizorul” de N. Gogol, 1972; Bivoleanu în ”Actori de provincie” după   C. Stamati-Ciurea, 1980 ş. a. Actorul a interpretat şi personaje feminine, avînd un deosebit succes în rolul Chiriţei din comedia lui V.Alecsandri ”Două fete şi-o neneacă”, 1974.

Pe lîngă cele peste 100 roluri de teatru Constantin Constantinov a dat viaţă şi la circa 50 personaje de film, interpretînd atît roluri principale cît şi episodice, dar de o mare densitate artistică. A debutat în cinematografie în filmul muzical "Leana", turnat la studioul ”M.Gorki” din Moscova în anul 1955. S-a produs în peliculele ”Baladă haiducească”, ”Zece ierni pe o vară”, ”Durata zilei”, ”Explozie cu efect întârziat”, ”Viforul roşu”, ”Casa lui Dionis” ş.a.

Constantin Constantinov a făcut parte din echipa Asociaţiei de Creaţie “Buciumul”, condusă de Tudor Tătaru. În anul 2000, i s-a conferit medalia “Mihai Eminescu” ca o recunoaştere a activităţii sale de creaţie rodnică, a meritelor deosebite în dezvoltarea artei teatrale şi cinematografice şi a contribuţiei substanţiale la propagarea valorilor spirituale şi morale.

Constantin Constantinov a încetat din viaţă la 8 martie 2003, în Chișinău, fiind înmormîntat în Cimitirul Central din Chișinău. În decembrie 2007, o stradă nouă din sectorul Rîşcani al municipiului Chișinău a primit numele actorului Constantin Constantinov, iar pe frontispiciul blocului nr. 71 din strada A.Șciusev, unde a locuit artistul, a fost instalată o placă comemorativă.