S-a născut la 21 martie în anul 1949, în satul Ciuciuleni, Nisporeni (Moldova).

A absolvit Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” din Chișinău şi Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău, clasa de compoziţie a profesorului Solomon Lobel (1975).

În anii 1976-1980 este profesor la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”, a fost membru al colegiului redacţional de repertoriu al Ministerului culturii al Moldovei. Din anul 1987 a fost conferenţiar la Conservatorul de stat „Gavriil Musicescu” din Chișinău.

În anii 1979-1985 a fost membru al Comitetului de conducere al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova (UCRM). În anii '90 a fost secretar al UCRM.

Este Laureat al Premiului „Boris Glavan” pentru tineret (1979) şi Premiului de Stat al Republicii Moldova (1988), în continuare Maestru al Artelor al Republicii Moldova.

Creația lui Tudor Chiriac stă sub semnul principiului integritate în diversitate, şi s-a constituit ca atare în urma unui perseverent proces de căutare a identităţii sale. Sfera genurilor muzicale abordate de compozitor – diversă – este guvernată de concepția muzicii cu entitate integră: de filiație ancestrală românească. Sintagma aparține lui Tudor Chiriac și reprezintă acel perimetru al muzicii universale în care creația sa se înscrie cu exactitate și onestitate. Pe această direcție, prioritară pentru compozitor se află muzica de factură academică și genul muzical superior românesc – un concept ce apare pentru prima dată în scrierile lui Teodor Burada şi Constantin Brăiloiu. Ei au afirmat că muzica românească se va constitui în propriile-i genuri superioare, care nu vor avea nimic comun cu disciplina simfonică germană (C. Brăiloiu, Opere, volumul III, p. 189).

Opere:
Muzică simfonică
Dacofonia nr. 1 pentru nai, țambal, taragot, vioară și orchestră simfonică mare
Dacofonia nr. 2 pentru narator și orchestră simfonică mare
"La porțile Sarmisegetuzei" pentru orchestră simfonică mare
"Prin Voloseni" (Vîrtejul) pentru orchestră simfonică mică
"Voiniceasca de la Regidava" pentru orchestră simfonică mare
"Ecouri carpatine": concert pentru trompetă, vioară complementară și orchestră

Muzică vocal-simfonică
„Carmina Daciae”: Basm muzical pentru narator, cor de copii şi orchestră simfonică mică, versuri: Grigore Vieru, proze scurte Spiridon Vangheli, alte versuri, proze și comentariul semantic Tudor Chiriac
„Divertimento solenne”, pentru cor mic şi orchestră simfonică mare, versuri de Grigore Vieru (1980)
Imnul "Voi, Carpați!" pentru cor mixt și orchestră simfonică mare

Muzică corală
„Litanie de priveghi”, versuri de Grigore Vieru (1987)
„Doinatoriu - Opus Sacrum Dacicum" pentru solist/narator, cor mixt, orgă de catedrală, nai, vibrafon, clopote de biserică şi toaca, versuri de Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Nicolae Dabija (1990)
„Tatăl nostru”, pentru cor mixt a cappella, text liturgic
"La moartea lui Ștefan Vodă": variațiuni corale pe tema unui compozitor anonim pentru cor mic acapella
"De la Tiras, pîn' la Tissa": cantată-concert pentru solistă, cor mixt și grup de cordofone

Muzică de cameră vocală
„Mioriţă”: poem pentru voce, orgă de catedrală, clopote de biserică şi bandă magnetică, versuri Vasile Alecsandri (1983)

În arta muzicală modernă, Tudor Chiriac promovează cultul frumosului și estetica firescului. Lucrările sale au fost interpretate în Moldova, România, Odessa, Tașkent, Gorki, Leningrad, Moscova, Kuibîșev, Riga, precum și la Plenarele și Congresele Internaționale ale Compozitorilor din ex-URSS, unde s-au bucurat de apreciere atât din partea publicului meloman, cît și a profesioniștilor de elită.