Veaceslav Șalevici - artist al poporului din RSFSR(1979).

S-a născut la 27 mai 1934. În 1958 a absolvit şcoala teatrală "B.Şciukin" din Moscova şi a fost repartizat la teatru "E. Vahtangov". În anii ceia la aceiaş scoală teatrală paralel făcea studii şi o grupă de tineri moldoveni. În viitor ei s-au întîlnit în mai multe filme moldoveneşti. Dar Şalevici a mai făcut studii de regie la o altă şcoală teatrală "GITIS A.Lunaciarskii".

În cinematografie a debutat cu rolul lui Şvabrin în ecranizarea povestirii lui A.Puşkin "Fiica capitanului"(1958).

Iar peste un an şi-a legat soarta sa cu cinematografia moldovenească, filmindu-se la studioul "Moldova-film" în pelicula regizorului Vadim Lîsenco "La marginea oraşului", după scenariul lui Iuliu Edlis. Studioul "Moldova film" pe atunci făcea abea primii paşi.

Chiar şi Chişinăul la începutul anilor 60 era de vre-o patru ori mai mic. Pista de decolare a avioanelor era acolo unde astăzi se aşterne pros­pectul Moscova în sectorul Rîşcani. Raioanele actualului Telecentru, Buiuca- nilor, Poşta Veche aparţinea locatarilor caselor individuale. Brigăzi­le ziditorilor neautorizaţi era la îndămînă aşa numiţilor "şabaşnici". Despre aşa o brigadă de ziditori neautorizaţi şi povesteşte pelicula "La marginea oraşului". Şalevici a interpretat în acest film chipul brigadierului unii astfel de brigăzi cu numele Radu. Pe Radu nu-1 preocupă problema pen­tru cine şi ce construeşte. Principalul să cîştige mai multe parale. Şi totu-şi cu timpul el începe să se gîndească de soarta lui vitragă. Fiind un om nelipsit de demnitate, şi chiar ambiţii, el înţelege că merge pe o cale greşită. Nu ultimul rol în această situaţie îi-aparţine unei fetiţe cu numele Vera, care se ocupă cu vînzarea laptelui pentru locuitorii blocurilor cu multe etaje. Chiar şi ea cu părinţii locueşte într-o casă pe pământ din aceiaş mahala, care e sortită la demolare, iar pe balcon vaca nu o mai poţi ţine. Aşa un subiect cam scematil nu prea îi oferea actorului să demonstreze toate posibilităţile sale. Dar, drept vorbind, el şi singur nu era pe atunci acel Şalevici care l-am cunoscut mai pe urmă, privind filmele "Hokeiştii" (Duganov), "Şase iulie" (Bliumkin), "Piaţa Roşie" (Cutasov), "Cele şaisprezece clipe unei primăveri" (Alen Dallas). Şi totuşi anume rolul lui Radu a atras atenţia mai multor regizori-cineaşti.

În Moldova Şalevici ia plăcut regizorului N.Ghibu, care în pereche cu un alt regizor de la "Moldova-film" Mihail Izrailev se pregătea de filmările peliculei "Crestături pe amintire". În această peliculă lui Şalevici i sa propus rolul unui poet basarabean, care a emigrat din Rusia în urma războiului civil după anul 1918. Rolul poe­tului emigrant Şubarskii i-a venit pe plac lui Şalevici. Era ceva co­mun cu un alt emigrant din Russia - bardul Petru Leşcenco. Preturbările politice la prima vedere nu la atins pe Şubarskii, care îşi cîştiga o bucăţică de pîine cu versurile şi romanţele sale în bodegele basarabene. În această peliculă autorii aveau intenţa de a demonstra sufletul unui intelegent rus lipsit de baştina sa, dor de patrie acestui om bătut de soartă. Şi Şalevici a reuşit să-l interprete eroul său în posibilităţile talentului său, avînd în vedere scenariul nu prea reuşit a unui dramaturg începător Vasilii Hudiacov. La actorul său îndrăjit Nicolae Ghibu revine în alta sa peliculă "Codul "Fulgerul de Sud", propunînd-ui un rol central în această peli­culă - comandarmul Bereozov (Berzarin). De data aceasta materialul sce­nariului a fost la nivalul înalt. El a fost scris de un scenarist-pro­fesionist Evghenii Onoprienco, un absolvent a VGIKului, care cîţiva ani a lucrat redactor la "Moldova-film". În această peliculă din două episoade Şalevici-Berezin apare în rolu unui comandant iscusit în lupta crîncenă între două forţe de cercetaşi militari - sovietică şi germană şi devine învingător în acest duel. Dimineaţa de 22 august începerea ofensivei în operaţia militară Iaşi-Chişinău a devenit pentru fascişti o surpriză. Şi nu ultimul merit a avut aici talentul lui Şalevici-Beriozov. Într-o singură săptăinînă operaţiei Iaşi-Chişinău nu numai a eliminat-o din război România, care pînă atunci lupta Armata Roşie în colaborare cu Germania dar şi a pătruns în ţările balcanice.

Pe contul lui Veaceslav Șalevici ca actor - zeci de filme de toate genurile. Dar pentru noi el are preţ deosebit ca un pioner al cinematografiei naţionale cu care a colaborat cîteva decenii.