Materiale din compartiment: Photo gallery | Audio gallery | Video gallery |

Piersic Florin

Florin Piersic – actor de teatru și film, interpret de muzică de autor din România.

S-a născut la 27 ianuarie 1936 la Corlata, județul Cluj, România. Provine din familia medicului veterinar din Bucovina, Ștefan Piersic. În anul 1941 familia Piersic se stabileşte la Cernăuţi, tatăl fiind numit medic veterinar-sef al oraşului. A absolvit Liceul de băieți Nr. 3 din Cluj, iar apoi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică de la Bucureşti (IATC, astăzi UNATC) în anul 1957. A debutat la Teatrul Naţional din Bucureşti în rolul lui Richard din „Discipolul diavolului", de G. B. Shaw, dar şi în rolul lui Alexei din „O tragedie optimistă", de V. Vişnevski.

În cinematografie a debutat în rolul din filmul „Ciulinii Bărăganului" în anul 1957. A interpretat diverse roluri, reuşindu-i toate deopotrivă: atît cele dramatice, cît şi cele de comedie, tragedie, dar, în special, cele de figuri istorice, haiduci. Pe parcursul întregii sale activităţi creatoare, de circa 50 de ani, Florin Piersic a apărut în peste 50 de producţii cinematografice şi de televizate, creînd chipuri de neuitat.

După 1989, a evoluat, preponderent, în teatru şi la televiziune, jucînd pe scena teatrului din Cluj şi apărînd în numeroase emisiuni, atît în calitate de gazdă (prezentînd emisiunea „Piersicile lui Florin"), cît şi ca invitat. Concomitent, se filmează şi în seriale şi telenovele.

În anul 2009 F. Piersic îşi lansează primul album de cîntece ‒ „Florin Piersic. Hoinărind printre amintiri în lumea muzicii lui Dan Iagnov", care include 10 cîntece pe versuri de Andreea Andrei.

În octombrie 2012 F. Piersic solicită cetățenia Republicii Moldova. Preşedintele ţării, Nicolae Timofti, i-a acordat cetăţenia la 10 decembrie 2012, în acelaşi an Florin Piersic susține un concert solo la sala Palatului Național de la Chișinău.

Distincții:

  • 1967‒ Ordinul Meritul Cultural de clasa a V-a „Pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice".
  • 2002 ‒ Ordinul Naţional „Steaua României"‒ gradul de Cavaler.
  • 2011 ‒ cinematograful „Republica" din Cluj-Napoca a fost redenumit în cinematograful „Florin Piersic".
  • Florin Piersic a primit titlul de „Cetăţean de Onoare" al mai multor oraşe precum: Bacău, Cluj-Napoca, Caracal, Sighet, Suceava, Baia Mare, Oradea, Bucureşti, Galaţi.
  • 2016 - titlul onorific „Artist al Poporului"

Filmografia:

„Ciulinii Bărăganului", 1957;
„O poveste obişnuită... o poveste ca în basme", 1959;
„Aproape de soare", 1960;
„Flăcăul şi focul", 1960;
„Celebrul 702", 1961;
„S-a furat o bombă", 1961;
„Drum nou / Lada cu zestre", 1961;
„Pași spre lună", 1963;
„Neamul Şoimăreştilor", 1964;
„De-as fi... Harap-Alb", 1965 ‒ Harap-Alb;
„Răscoala", 1965;
„Șapte băieți si-o ștrengăriţă", 1966;
„Tunelul", 1966;
„Frumoasele vacanţe", 1967;
„Bătălia pentru Roma", 1968;
„Columna", 1968;
„Kampf um Rom II ‒ Der Verrat", 1969;
„Haiducii lui Şaptecai", 1970 ‒ Anghel Şaptecai;
Mihai Viteazul", 1970 ‒ Preda Buzescu;
„Săptămîna nebunilor", 1971;
„Zestrea Domnitei Ralu", 1971 ‒ Anghel Şaptecai;
„Aventuri la Marea Neagra", 1972;
„Parașutiștii", 1972;
„Stefan cel Mare ‒ Vaslui 1475", 1974 ;
„Agentul straniu", 1974;
„Frații Jderi", 1974 ‒ Ionuț Jder;
„Un August în flăcări", 1974;
„Elixirul tinereţii", 1975;
„Comoara din Carpaţi", 1975;
„Pintea", 1976 ‒ Grigore Pintea;
„Cuibul salamandrelor", 1976 ‒ Dan;
„Instanța amînă pronunţarea", 1976;
„Roșcovanul", 1976;
„Tufa de Veneția", 1976;
„Eu, tu şi Ovidiu", 1977 ‒ Prometeu;
„Războiul de Independenţă", 1977;
„Regăsire", 1977;
„Ultima frontieră a morții 1979;
„Rug şi flacără", 1979;
„Drumul oaselor", 1980 ‒ Mărgelatu;
„Rețeaua S", 1980;
„Trandafirul galben", 1982 ‒ Mărgelatu;
„O lebăda iarna", 1983;
„Galax, omul păpușă", 1983;
„Misterele Bucureştilor", 1983 – Mărgelatu;
„Masca de argint", 1984 ‒ Mărgelatu;
„Rămăşagul", 1984;
„Colierul de turcoaze", 1985 ‒ Mărgelatu;
„Racolarea", 1985;
„Totul se plătește", 1986 ‒ Uligaie;
„În fiecare zi mi-e dor de tine", 1987;
„Fix alert", 2005;
„Eminescu versus Eminem", 2005;
„Lacrimi de iubire", serial TV, 2005 ‒ tatăl Alexandrei etc.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1679
Populația:
890 locuitori

Steţcani este un sat din cadrul comunei Micleşti, raionul Criuleni. Satul este situat la o distanță de 35 km de orașul Criuleni și la 32 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 890 de oameni. Prima mențiune documentară a satului datează din anul 1679.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.