08 july 2019, 16:55 „Au adus ruşi mulţi…” 8101

Cuhureştii trebuie ajutaţi în restaurarea întregului complex al familiei Bogdan (Video)

Cuhureştii trebuie ajutaţi în restaurarea întregului complex al familiei Bogdan.

Această opinie a fost exprimată de cunoscuta prezentatoare TV Elena Leviţkaia-Pahomova, care a vizitat parcul Ţaul și Cuhureştii de Sus. Acolo a admirat moșiile pe care le-a ridicat și dezvoltat clanul Bogdan și a menționat că este datoria noastră, ca urmași, să readucem acestor moșii minunate și întregului complex al familiei Bogdan înfățișarea lor de odinioară.

Cunoscuta jurnalistă și călătoare a spus că drumul către parcul Ţaul este indicat printr-un semn - moșia lui Pommer. Bancherul din Odessa Andrei Iakovlevici a ales aceste locuri pentru construcția unei case de țară. Se pare că sfatul i-a venit din partea soției sale, născută Alexandra Bogdan, din Cuhureştii de Sus, localitate nu prea îndepărtată de aici. Pe moșia familială, ea și sora ei, Eugenia, au construit Biserica Sfînta Treime, proiectul căreia aparține celebrului arhitect Alexei Șciusev.

Locaşul este magnific atît în exterior cît și în interior. În cîteva zeci de metri se află moșia familiei Bogdan. Stilul este același ca în Ţaul. În apropiere puteți găsi cîteva impresii mai puternice despre prezența familiei Bogdan. Localnicii le numesc o moară (o clădire complet locuită) și o școală. O clădire abandonată cu o monogramă a familiei la colț. În 1912, familia a suferit o nenorocire: unul după altul, au murit fratele Vasile, care locuia în Cuhureşti, și soțul Alexandrei, Pommer de care a mers vorba mai sus. În amintirea lor, a apărut o biserică.

La acel moment, numele lui Şciusev era deja bine cunoscut. În același timp, el a proiectat o biserică în orașul italian Bari. Cunoscătorul tradițiilor în proiectul Cuhureşti, Aleksei Viktorovici, s-a îndreptat către arhitectura moldovenească. Biserica de la începutul secolului XX este o variație pe tema bisericilor din secolele 14-16 – perioada de înflorire a Moldovei. Munca a mers din greu. În mod tradițional, o icoană era folosită pentru sfinţirea locului. S-a decis să fie adusă icoana Sfîntei Treimi. Aceasta se păstrează pînă acum după altar. Puțini au văzut-o.

Deasupra intrării din interior se găsesc imagini cu Ecaterina și Alexandra, născute Bogdan. De la momentul construcţiei, aspectul puțin s-a schimbat. Aceleași icoane, același altar. S-a planificat ca picturile murale să fie și în exteriorul bisericii, acestea putînd fi găsite în partea românească a Moldovei. Au fost lungi negocieri cu Natalia Goncharova. Schițele erau deja discutate. Dar mai întîi primul război mondial și apoi revoluția și-au adus propriile ajustări. Biserica a fost finalizată într-o versiune trunchiată, dar totuşi minunată. În timpul construcției, a murit Eugenia. A fost înmormîntată lîngă biserică.

Proiectul moșiei din Ţaul a fost dezvoltat de arhitectul ucrainean Ippolit Vasilievici Padalko-Vladislavsky: o casă cu două etaje a stăpînilor, acareturi pentru oaspeți cu un etaj. Acestea sînt replici ale stilului victorian cu detalii gotice și împletirea arhitecturii tradiționale moldovenești. Inițial, palatul era roșu-alb, iar după restaurarea din anii 60-70 a devenit alb-gri cu un acoperiș roșu închis. La acea vreme aici funcţiona un sanatoriu. Cei veniţi la sanatoriu locuiau în acareturi, iar în clădirea conacului era situată o casă de cultură. În fotografiile din acea perioadă, moșia arată splendid. Parcul nu este mai puțin valoros decît clădirile.

În total, în Ţaul, au fost adunate 150 de specii de copaci, arbuști și viță de vie, dintre care peste 100 de forme sînt exotice. Molidul Douglas din Canada, fagul, ienupărul Virginian, cireșul japonez, tsuga, mai multe specii de brad și zada cresc în parc. Anume de aici, Grădina Botanică din Chișinău a luat „material" pentru colecția sa. În vremea sovietică, s-au produs unele remodelări. A apărut o grădină zoologică, în care trăiau lupi și un urs maro. În 2013, autoritățile locale şi-au întors parcul. În prezent, îngrijite au rămas doar gazoanele tunse şi coteţe pentru păsări. Atît.

„De i s-ar întoarce conacului aspectul de cîndva. Să nu ne fie ruşine în faţa odesitului Andrei Iakovlevici Pommer, care a investit în regiunea noastră nu numai bani, ci și sufletul său. Și Cuhureştii ar merita să fie ajutaţi în restaurarea întregului complex al familiei Bogdan. Altfel, cel fel de urmaşi mai sîntem şi noi?", a spus Elena Leviţkaia-Pahomova.