27 september 2018, 11:05 7488

Represiuni toponimice

Fiecare etapă istorică își are eroii și evenimentele, memoria cărora guvernanții din perioada dată vor să o înveșnicească. Evident, în societate există diferite opinii și atitudini față de personalități și date istorice, și e firesc să fie așa.

Dar dacă vine vorba despre schimbarea denumirilor de localități sau străzi, deciziile trebuie luate nu de autorități, ci de cetățeni. Opinia poporului în aceste cazuri trebuie consultată în mod obligatoriu. Decizia despre schimbarea denumirii unei străzi nu poate fi impusă de o anumită parte a societății, care are propriile viziuni asupra unor evenimente istorice.

Uită de strada Viilor, a Fructelor și de cea Luminoasă

Însă în Moldova anume așa se face. La finele anilor 80 ai secolului XX, imediat după destrămarea URSS, în țara noastră dominau sentimentele naționaliste, se ridicase un val puternic de unionism, care mătura din calea sa tot ce amintea de trecutul sovietic. Au avut de suferit denumirile de străzi din multe localități. În special din Chișinău, unde au fost redenumite nu doar străzile ce purtau nume de scriitori, compozitori, publiciști, eroi ruși, dar și cele cu denumiri neutre, care nu lăsau loc pentru pretenții. Totuși, au fost găsite motive pentru a le schimba și acestora denumirile.

Dacă privim lista denumirilor vechi și noi ale străzilor, vedem că, cu excepția unor nume – А. Pușkin (deși periodic apar doritori de a o priva de numele marelui poet rus), M. Lermontov, L. Tolstoi, – toate celelalte străzi, care odinioară au fost denumite în cinstea unor scriitori, compozitori, iluminiști, publiciști, profesori, militari și alte personalități ruse, au fost redenumite. Astfel Griboedov a fost înlocuit cu A. Botezatu, N. Ostrovski – cu Lăpușneanu, Miciurin – cu Sfatul Țării, Makarenko – cu Vîrnav, Glinka – cu C. Porumbescu, Skreabin – cu Ioana Radu, Musorgski – cu Maria Lătărețu etc. Autoritățile capitalei s-au izbăvit rapid și de străzile în a căror denumire era înveșnicită memoria despre evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, comandanții de oști care au apărat și eliberat Chișinăul și Moldova de ocupanții fasciști – Belski (Cuza-Vodă), Berzarin (P. Movilă), Tolbuhin (Titulescu), Timoșenko (bd. Decebal), Malinovski (P. Halippa), 24 august (G. Madan) ș.a.

Nu le-a fost pe plac "legislatorilor" nici denumirile unor străzi ca Soldatskaia (azi Marinescu), Armeiskaia(Arborilor), Fizkulturnikov (Stere), Sportivnaia (Ștefănucă), Truda (Т. Malai). Noile autorități nu au avut nevoie nici de bulevardul Păcii (bd. Dacia), nici de str. Prieteniei (Brîncoveanu) și Cosmonauților (C. Tănase). Au fost aruncate la gunoi tăblițele cu denumiri frumoase și neutre, care, probabil, caracterizau localitatea: Livezilor (Mateevici), Remeslennaia (Bariera Orhei), Iasnaia (Cetinii), Fructovaia (Costiujeni), Vinogradnaia (G. Cașu), Zaozernaia (Ghioceilor), Tihaia (I. Nistor), Șirokaia (Ion Inculeț), Kliucevaia (Leușeni), Zelionaia (Milano), Iagodnaia (Molocanilor), Recinaia (Movila lui Burcel), Krutaia (Circului) și altele.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.