|
Cum își pierde municipiul terenurile?
Lidia Ceban
Autoritățile chișinăuiene se plîng că cetățeni simpli și companii își însușesc ilegal terenurile municipale. Aleșii locali și reprezentanții societății civile vorbesc despre faptul că funcționarii Primăriei dau dovadă de o abordare selectivă în problema construcțiilor neautorizate și de existența unor scheme corupte de însușire a terenurilor, cu participarea funcționarilor puterii executive, dar și a organelor judiciare.
«Ajutor, ne-au furat terenurile!»
De ani de zile, în municipiul Chișinău problema construcțiilor neautorizate este foarte acută. Periodic, conducătorii precedentei administrații chișinăuiene își exprimau îngrijorarea în privința situației complicate, amenințau că vor restabili ordinea în acest domeniu, de regulă însă lucrurile nu ajungeau mai departe de vorbe și acțiuni demonstrative.
Dar iată că la începutul primăverii administrația Chișinăului a pus iarăși în discuție problema construcțiilor neautorizate. La 3 martie, Serviciul de presă al Primăriei a informat că în ultimul timp subdiviziunile municipale au descoperit numeroase cazuri, în care persoane fizice și juridice au acaparat ilegal terenuri, ce aparțin capitalei. Pe unele dintre acestea chiar au fost depistate clădiri, deși autoritățile locale nu au eliberat acte permisive pentru edificarea acestora.
S-a dovedit, că un teren problematic cu suprafața 0,69 hectare a fost depistat în zona verde, Parcul Forestier «Schinoasa». Persoane necunoscute nu doar că au ocupat ilegal terenul, dar au și ridicat pe el numeroase construcții capitale, case de locuit particulare, îngrădindu-le cu un zid de piatră, construit și acesta ilegal.
Trei terenuri cu suprafața totală de cca 0,25 hectare (care parțial fac parte din zona verde) au fost ocupate, fără permisiunea CMC, de coproprietarii imobilului de pe Calea Ieșilor, 63/3 și Asociația proprietarilor în condominiu nr. 55/636, care au îngrădit prevăzător teritoriul cu un gard capital.
Alte două terenuri – unul de 0,1053 hectare de pe str. Muncești, 648, altul, de 0,0596 hectare, de pe stradela Muncești, 1 au fost acaparate de persoane necunoscute și îngrădite cu garduri metalice. Acapararea ilegală a două sute de metri pătrați de teren a fost depistată și pe adresa str. Șciusev, 139. Proprietatea municipală este folosită ca drum de acces. Iar în spatele gardului metalic instalat se află o construcție neautorizată.
Nici coproprietarii imobilului de pe stradela Hrușcă,1 nu au coordonat actele cu serviciile responsabile ale Primăriei și nu au mai așteptat decizia CMC, ei și-au însușit, pur și simplu, 540 metri pătrați de teren. Inclusiv pe acest teritoriu, au fost depistate mai multe construcții înconjurate cu gard. Același tablou îl vedem în cazul terenurilor cu suprafața de 243 și 236 m² de pe str. Bugeacului, 1 și 3.
Șeful Serviciului de presă al Primăriei Vadim Brînzaniuc spune că juriștii administrației de la Chișinău intenționează să informeze organele de drept despre aceste acaparări samavolnice de terenuri, dar și despre construcțiile neautorizate, pentru a restabili supremația legii și a asigura respectarea legislației în gestionarea proprietății municipale. Autoritățile locale mai intenționează să adreseze instanțelor judiciare cereri, prin care să solicite permisiunea de a înlătura obstacolele, care împiedică municipiul să-și utilizeze proprietățile și de a elibera terenurilee acaparate ilegal.
Obligați să execute deciziile judecătorești
Din spusele consilierului municipal Alexandr Odințov, informațiile referitor la acele cîteva terenuri, făcute publice de către Serviciul de presă al Primăriei constituie doar 1% din terenurile de care a fost privat municipiul Chișinău. Este doar vîrful aisbergului. Alesul local este mirat de faptul că Primăria numește doar careva zone mici și neînsemnate, fără a pomeni terenurile municipale mari și problematice.
În cadrul briefingului, din 12 martie, Alexandr Odințov a relatat că toate aceste ilegalități au fost posibile doar cu participarea angajaților administrației locale și a organelor judiciare. Cu susținerea acestora, spune consilierul, în anul 2014 municipiul a pierdut 22 terenuri, ceva mai multe în anul 2016. O parte dintre terenuri au fost comercializate de mai multe ori. Odințov susține că fracțiunea lor s-a adresat în repetate rînduri la Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție, pentru a investiga aceste cazuri. Azi nu se știe ce se întîmplă cu aceste terenuri, dat fiind faptul că aleșii locali nu au acces la materialele anchetei penale. Nici Procuratura, nici Centrul Național Anticorupție nu publică aceste informații, tace și conducerea Primăriei.
Odințov a reamintit că în anul 2013 Primăria Chișinău, condusă de liberalul Dorin Chirtoacă, nu a organizat licitații de închiriere și comercializare a terenurilor. Pentru a obține cumva terenurile municipale a fost elaborată și aplicată respectiv schemă de acaparare a acestora.
Consilierul a adus drept exemplu schema, utilizată de Organizația Obștească "Cuvînt de onoare". ONG-ul a solicitat ca Primăria să-i atribuie un teren prin licitație. Primăria a refuzat, iar organizația s-a adresat instanței de judecată, de unde a obținut decizia, care obligă administrația municipală să scoată terenurile la licitație. Pentru a participa în schemele de corupție erau deschise firme-fantomă în Marea Britanie, Irlanda și un șir de alte țări. În total, în aceste mașinații au fost implicate 6 sau 7 companii. Deoarece există o decizie judecătorească, iar Primăria refuză să organizeze licitații, firmele se adresează executorului judecătoresc, pentru a obține un anumit teren. Executorul stabilește hotarele terenului, fără a anunța Primăria, o companie privată efectuează lucrările cadastrale și în acest fel terenurile sînt transmise în proprietatea companiei. Astfel, au fost înstrăinate cca 50 terenuri între anii 2014 și 2016.
Fracțiunile partidelor de stînga din CMC au cerut ca Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție să verifice toarte cauzele penale și civile, în care municipiul a pierdut terenuri. Conform calculelor lor, Chișinăul a fost privat, în total, de cca trei hectare de terenuri. Dacă ținem cont de faptul că un ar costă între 20 și 50 mii de euro este lesne să calculăm pierderile suportate de bugetul municipiului.
Continuarea articolului citiți pe noi.md.
Source:
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
- В столице прошла сессия в рамках проекта YMCA Digital Media Hub Chisinau ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1729
- Populația:
- 1780 locuitori
Podoima este un sat şi comună din din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Podoimiţa și Podoima. Localitatea se află la distanța de 8 km de orașul Camenca și la 143 km de Chișinău. Populaţia satului Podoima alcătuia 1780 de locuitori în anul 2004. Satul Podoima a fost menționat documentar în anul 1729.
Comments
(0)