06 may 2024, 14:30 Мuzica în filmul moldovenesc 10950

Muzica în filmul moldovenesc. De la "Lăutarii" la "Strada felinarelor stinse” (Video)

În mare parte, succesul multor pelicule cinematografice aparține compozitorilor – adevărați creatori și co-regizori ai filmului, care dețin abilitățile de stilizare a genului, de la piese de folclor la simfonii, de la jazz la muzica rock. Avem, în acest sens, succesul multor pelicule cinematografice moldovenești, îndrăgite de spectatori, inclusiv pentru coloana lor sonoră.

Arta muzicii de film din Moldova este reprezentată de creația unor compozitori talentați și originali, ca Vasile Zagorschi, Șico Aranov, Eduard Lazarev, Valerii Loghinov, Dumitru Goia, Petre Teodorovici, Ion Aldea-Teodorovici, Gheorghe Neaga, Alexandru Sochireanschi, Valentin Dînga, Gheorghe Mustea și, desigur, Eugen Doga.

Ascultînd renumitele coloane sonore din filmele moldovenești și străine, alcătuite de compozitorii moldoveni, noi căpătăm o nouă posibilitate să retrăim și să resimțim soarta eroilor din filme, iar melodiile cunoscute reflectă chipurile personajelor îndrăgite, le reînvie în memorie.

Redacția Noi.md a intrat în posesia unui interviu mai vechi, nepublicat încă, cu expertul în arta filmului și scenaristul Victor Andon, pe care am hotărît să-l publicăm în contextul împlinirii a 127 ani de la inventarea cinematografiei, marcați anul curent, dar și în memoria acestui cronicar eminent al cinematografiei moldovenești și sovietice.

Procesul apariției artei muzicale în cinematografia națională a început în anii 50-60 ai secolului XX. Pe atunci, în Moldova doar cîțiva compozitori scriau muzică pentru filmele moldovenești.

Astăzi vom vorbi despre anii 70-80 - începutul anilor 90, perioadă în care la studioul ”Moldova-film” producția cinematografică aproape că s-a dublat. În acea perioadă, în afară de filmele artistice, anual se filmau încă 3-4 pelicule televizate, la comanda Televiziunii centrale de la Moscova. Studioul crease o asociație specializată în animație, ce producea concomitent 5-6 filme care necesitau muzică originală. În cadrul acestei asociații exista o redacție care comanda muzică pentru filmele cu desen animat.

Care este numărul peliculelor artistice și de animație, filmate în acea perioadă la studioul ”Moldova-film”?

În medie, 6-7 filme artistice de lung metraj și 3-4 scurtmetraje. Exista și asociația experimentală de tineret Phenix-M.

Deci, în această situație, numărul compozitorilor care creau muzică pentru filme trebuia dublat?

Da, așa este. Pot aduce un exemplu. În 1977, coloana sonoră pentru cele trei pelicule filmate la studioul nostru – ”Rădăcina vieții” (regizor Nicolae Ghibu), ”Trînta” (regizor Anatol Codru) și ”Povestea lui Făt-Frumos” (regizor Vlad Ioviță) – a fost alcătuită de Eugen Doga. Trei filme într-un singur an!

• Fragment din filmul ”Povestea lui Făt-Frumos”

La studioul ”Moldova-film” circula pe atunci o glumă, precum că acesta ar trebui să se numească ”MolDoga-film”.

Pare-mi-se că și Dvs., dle profesor, ați colaborat cu Eugen Doga și regizorul Roman Vieru, în calitate de scenarist al unui film artistic, produs de studioul nostru la comanda Televiziunii centrale?

Da. Era în a.1976, la comanda Televiziunii centrale eu am scris scenariul comediei muzicale ”Un caz la festival”, în care se vorbea despre Festivalul Internațional al dansului popular, desfășurat anual la Chișinău.

Pe atunci, Doga mai colabora și cu alți regizori? Ne puteți da nume de regizori mai tineri?

L-aș numi pe Ion Scutelnic, studentul lui Mihail Romm de la VGIC. Doga a compus coloana sonoră pentru comedia muzicală ”Cum să devii celebru”. Scenariul a fost scris de Constantin Șișcanu în colaborare cu Iurie Economțev. În această comedie muzicală au evoluat celebritățile noastre muzicale Aliona Beleac, Anastasia Lazariuc, Iurie Sadovnic, Ștefan Petrache. În rolul principal s-a filmat actorul și regizorul Serghei Prodan.

Îmi pare că și Valeriu Jereghi a colaborat cu Eugen Doga?

Ei au lucrat împreună la filmul ”Vreau să cînt”, în care rolurile principale au fost interpretate de Svetlana Toma (Rodica) și Grigore Grigoriu (Gheorghe).

În acest film au evoluat și cunoscuții noștri interpreți Ion Suruceanu, Margareta Ivanuș, Almaza Vișnevscaia. Textele pieselor au fost scrise de Emil Loteanu și Gheorghe Vodă. S-au filmat și colectivele noastre ”Bucuria” și ”Miorița”.

Nu voi trece cu vederea și una dintre lucrările muzicale de debut în film ale lui Eugen Doga în filmul regizorului Iacob Burghiu "Casă pentru Serafim", în care a jucat actrița, începătoare atunci, Svetlana Toma (în rolul Sofiei). Aud și acum acest vals minunat.

Valsul din filmul ”Casă pentru Serafim”

Nu putem trece cu vederea nici filmele cu desene animate, a căror coloană sonoră a fost scrisă de compozitorii noștri, în special de Doga.

Doga a compus muzică minunată și pentru filmele de acest gen (seria de filme ”Guguță”), și pentru pelicule de scurt metraj, și pentru lungmetrajul ”Maria, Mirabela”, creat în colaborare cu Ion Popesc-Gopo și Natalia Bodiul. Creatorilor acestui film le-a fost conferit premiul festivalului republicat ”Barza de argint”

• Fragment din filmul ”Maria, Mirabela” (tema muzicală de bază)

În afară de Eugen Doga, cine dintre compozitorii moldoveni s-a manifestat activ în cinematografia moldovenească din anii 80-90?

Datorită regizorului Vasile Pascaru, muzica pentru peliculele moldovenești a fost scrisă de compozitorul Vasile Zagorschi. După filmul ”Podurile”, Zagorschi el a devenit cel mai solicitat compozitor pentru Vasile Pascaru. Acesta a fost un tandem creativ de neuitat.

În anul 1982, Zagorschi a compus muzica pentru filmul ”Lebede pe lac”. În același an – pentru filmul ”Această prietenie a bărbaților”. În 1985 – pentru cele trei episoade ale filmului ”Viața și nemurirea lui Serghei Lazo”. Rolul lui Lazo a fost interpretat de actorul lituanian Gediminas Storpirstis.

• Fragment din filmul ”Viața și nemurirea lui Serghei Lazo”. Scena finală.

Dar Eduard Lazarev a făcut muzică de film și în anii 80-90?

Lazarev a continuat să lucreze în cinematografie și în acești ani, mai ales în colaborare cu Valeriu Gagiu. El a compus muzica pentru două pelicule ale maestrului – ”Hotarul din iunie” și ”Istoria unui galben” (ecranizarea nuvelei cu același nume a lui Vasile Alecsandri) .

Se știe, că pentru filmele moldovenești au scris muzică nu numai compozitorii noștri, dar și cei invitați din alte republici ale fostei URSS, de exemplu – Maxim Dunaevschi.

Exact, este vorba în special despre Maxim Dunaevschi, fiul vestitului compozitor sovietic Isaak Dunaevschi, devenit cunoscut după filmul ”D`Artanian și cei trei muschetari” cu Mihail Boiarschi în rolul principal.

La Chișinău, Maxim Dunaevschi a colaborat cu regizorul Boris Conunov la crearea filmului ”O mică favoare”, în care rolul principal este interpretat de Nicolai Caracențov, și cu Nicolae Ghibu la filmul ”Numele de cod ”Tunetul sudic” despre operațiunea Iași-Chișinău din 1944.

• Fragment din filmul ”Numele de cod ”Tunetul sudic”, (înaintarea trupelor sovietice)

De fapt, asemenea colaborări au fost mai multe. Compozitorul rus Alexei Majukov a colaborat cu regizorul Valeriu Gagiu la pelicula ”Unde ești, dragoste?” cu Sofia Rotaru. Muzică pentru filmele regizorului Vasile Pascaru, în afară de Zagorschi, a compus și armeanul Jivan Ter-Tatevosyan (filmele ”Marele război mic” și ”Fortăreața”). Muzica filmului lui Boris Durov ”M-a născut mama fericit” aparține cunoscutului pianist și compozitor armean Evghenii Ghevorghean.

Să revenim la compozitorii autohtoni. Cine ”a intrat în joc” în acea perioadă?

Cei mai activi erau Valentin Dînga, Tudor Chiriac, Vasile Goia. Situația din cinematografia noastră era prielnică pentru toți debutanții, inclusiv pentru compozitori. Cum am mai spus, pe atunci la studioul ”Moldova-film” anual se filmau 6-7 lungmetraje, 3-4 scurtmetraje artistice, în care puteau debuta regizorii tineri (din asociația de creație Phenix-M), și 8-9 filme cu desene animate, pentru care era compusă muzică originală.

Compozitorii-”veterani” nu se isprăveau cu un asemenea volum de producție cinematografică. Spre exemplu, Vasile Zagorschi mai și preda la Conservatorul de stat și era președintele Uniunii compozitorilor din Moldova. Astfel, a apărut posibilitatea de a atrage tinerii compozitori la lucrul asupra coloanelor sonore ale filmelor moldovenești.

Pe cine dintre ei i-ați evidenția în mod special?

Un debut foarte interesant a avut compozitorul Vasile Goia în 1979, în scurtmetrajul ”Naiul”. Pelicula a arătat posibilitățile vaste ale acestui instrument muzical moldovenesc. Tot cu acest film a debutat în cinematografie și regizorul Nisel (Arnold) Brodiceanschii. Iar Goia, cu muzica sa, a pătruns profund în sufletul moldoveanului, a demonstrat dragostea lui pentru folclor.

Foarte interesantă a fost muzica lui V.Goia în filmul regizorului Ion Scutelnic ”Călătorie de nuntă înainte de nuntă”, scenariu A.Rodionov.

Scenă cu actori din filmul muzical: ”Călătorie de nuntă înainte de nuntă”

Cred că și alți colegi ai lui Vasile Goia nu au așteptat ”mană cerească” și au început să compună muzică pentru cinematografia noastră.

L-aș numi aici pe Tudor Chiriac, laureat al premiului ”Boris Glavan”. El a debutat în anul 1980, împreună cu regizorul Vlad Ioviță, cu filmul inspirat din folclorul muzical moldovenesc ”La vizuina dracului” cu Svetlana Toma și Grigore Grigoriu în rolurile principale.

Ioviță, absolvent al școlii de balet din Leningrad, cunoștea perfect folclorul muzical moldovenesc. Iar compozitorul Tudor Chiriac a reușit să redea prin muzică nu numai istoria, ci și sufletul poporului moldovenesc.

• Scenă din filmul ”La vizuina dracului”. Temă eroică

Tudor Chiriac a colaborat cu regizorul Iacob Burghiu la filmările peliculei ”Fii fericită, Iulia!”. Scenariul lui Andrei Buraca i-a permis și regizorului, și compozitorului, și actorului Mihai Volontir, care a jucat în rolul principal, să transmită prin muzică întregul dramatism al situației în care s-au pomenit eroii filmului.

• Scena din film în care Radu (actorul M. Volontir) cîntă la pian

Nu mai puțină măiestrie a demonstrat Tudor Chiriac și în filmul regizorului Ion Mija ”Dansul scurt al dragostei”, consacrat artei muzicale din Moldova.

Ce exemple de colaborări mai strînse ale regizorilor noștri cu compozitorii locali puteți aduce?

În primul rînd - Valeriu Jereghi. Anume acest regizor l-a adus în cinematografie pe Ion Aldea-Teodorovici.

În scurt timp, Jereghi a turnat trei filme artistice, coloana sonoră a cărora a fost compusă de acest compozitor: ”Totul putea fi altfel”, ”Iona” și ”Disidentul”.

În filmul ”Totul putea fi altfel” a apărut pentru prima dată pe ecran tînărul actor Gherghe Grîu.

• Fragment din filmul ”Totul putea fi altfel”, scena în care eroul părăsit altădată de mama sa, o vede pentru prima oară pe cea care l-a născut. Tema muzicală principală a filmului.

În Moldova, au mai existat și alte exemple de colaborare la fel de fructuoasă între regizor și compozitor?

Desigur! Acest gen de tandemuri era foarte benefic pentru cinematografia noastră națională.

O prietenie de creația au avut regizorul Boris Conunov și compozitorul Valentin Dînga. Ca rezultat au apărut trei filme artistice de lung metraj: ”Pregătirea pentru examen”, ”Cine va intra în ultimul vagon” și ”Capcana”. Toate trei au fost filmate într-o perioadă scurtă de timp.

• Fragment din filmul ”Pregătirea pentru examen”

• Fragment din filmul ”Fortăreața”

Ați putea caracteriza pe scurt situația generală privind muzica filmelor moldovenești, turnate în acea perioadă?

Pe atunci, producția de film moldovenească era parte a producției de film sovietice. De la noi se cereau mai multe filme muzicale, dat fiind că folclorul moldovenesc era foarte popular. De cele mai multe ori asemenea solicitări veneau din partea Televiziunii centrale, care comanda filme la studioul din Moldova.

La studioul ”Moldova-film” fusese creată o redacție specială, care se ocupa de muzica pentru filme, nu numai pentru cele artistice, dar și pentru documentare și pentru filmele popular-științifice. Acolo lucrau doi redactori muzicali-profesioniști. În primii ani, redactor-șef a fost Ion Caftanat, în anii 80-90 – Valeriu Loghinov. Ei colaborau intens cu compozitorii noștri. Cu timpul, și Loghinov, care era un om talentat cu studii muzicale, a început să compună muzică pentru filmele moldovenești.

Puteți aduce niște exemple?

Da, foarte concrete. Timp de un deceniu, Loghinov a scris muzică pentru șapte filme artistice: trei ale regizorului Vasile Brescanu – ”Emisarul unui centru din străinătate”, ”Greșeala lui Tony Vendis”, ”Despre întoarcere să uitați”, filmele lui Valeriu Gajiu ”Prizonierul misterios” și ”Răsăritul alarmant”, filmul lui Ion Scutelnic ”O acțiune civilă” și ”Afișul” lui Arnold Brodiceanschi.

În filmul ”Emisarul unui centru din străinătate”, rolul principal l-a jucat Vasile Brescanu.

• Fragment din filmul ”Emisarul unui centru din străinătate”

Așa arăta cinematografia noastră pînă în anii 90. Cu regret, spre sfîrșitul anilor 90 la studioul ”Moldova-film” filmările au scăzut brusc și nu au apărut nici regizori noi, nici compozitori noi. Însă lumea trebuie să cunoască moștenirea noastră muzicală.

Danilă Voinarovschi

Prima și a doua parte a emisiunii "Muzica în filmul moldovenesc" puteți găsi în rubrica "Emisiuni".