Materiale din compartiment: Galeria foto |

Toma (Fomiciova) Svetlana

Svetlana Toma s-a născut la 24 mai 1947 în oraşul Chișinău, numele ei adevărat este Svetlana Fomiciova. Mama sa, Ida (Ita) Suhaia - a participant la mișcarea ilegalistă din Basarabia în anii '30 ai secolului al XX-lea, pe linia maternă provine dintr-o familie de burghezi cu rădăcini franceze, pe linie paternă provine dintr-o familie de ţărani din gubernia Voronej din Rusia. Svetlana și-a petrecut o parte a copilăriei și adolescenței în oraşul Bălți, unde a absolvit în anul 1965 Școala medie № 16, apoi şi-a continuat studiile la Institutul de Arte de la Chișinău (1965-1969).

În anul 1966 debutează în calitate de actriță în rolul Ioanei, fiica ciobanului Iluță în filmul „Poienele roșii”, produs la studioul „Moldova-film” în regia lui Emil Loteanu, tot el a fost cel care i-a schimbat numele în Svetlana Toma. Din anul 1969 şi pînă în anul 1976 este actriţă a teatrului „A. Cehov” de la Chișinău. Iar începînd cu anul 1976 este actriţă a Teatrului Actorului de Cinema de la „Moldova-film”.

Printre filmele care i-au adus faimă internaţională se numără „Poienele roșii” - 1966, „Lăutarii” – 1968, „O şatră urcă în cer” – 1976, „Ana Pavlova” - 1983„Luceafărul”- 1986. Filmul regizorului moldovean Emil Loteanu «O tabăra urcă în cer» după povestirea timpurie a lui Maxim Gorki (în care SvetlanaToma a jucat rolul ţigancei iubitoare de libertate - Rada, în 1976) a devenit lider al difuzării în URSS (64,9 milioane de telespectatori), iar Svetlana Toma, conform sondajului revistei „Ecranul sovietic”, a fost recunoscută ca fiind cea mai buna actriţă a anului. Cel mai important rol din cariera sa rămîne rolul Radei, Svetlana devine de asemenea sex simbolul URSS (ea a fost aceea care a apărut prima dezgolităîntr-un film societic), tot Svetlana a fost pentru o perioadă de timp fotomodel al unei agenţii italiene, fiind deschizătoare de drumuri şi pe acest făgaş.

S-a filmat în filmele mai multor regizori cunoscuţi: V. Vengerov – „Cadavrul viu” (1969), I. Frid – „Cuvioasa Marta” (1982), P. Ciuhrai – „Oameni în Ocean” (1979), V. Basov – „Şapte strigăte în Ocean” (1981), V. Akhadova – „Treburile familiei Gaiurov”(1974), R. Ibraghimbekov –„Solo pentru bariton şi orchestră” (1977), etc.

Timp de mai mulţi ani, Svetlana Toma locuieşte şi activează la Moscova. Este membră a Uniunii Cineaştilor din Moldova şi Rusia. Are la activul său o mulţime de roluri. În anul 1999, împreună cu alţi actori a luat parte la proiectul „Cîntă stelele de teatru şi cinema”, în cadrul căruia a interpretat melodii retro. La finele proiectului a avut loc un concert şi a fost lansat un CD, produs în SUA şi la „Radio MPS”.

Premii şi titluri: Premiul „Cea mai buna actriţă” (rolul Radei din filmul „O şatră urcă în cer”) la Festivalul International de Film de la Praga - 1977; Diploma „Cea mai buna actriţă” (pentru rolul Radei) la Festivalul Internaţional de Film din Panama - 1977; Diploma Uniunii Cineaştilor şi Comitetului Central al Cinematografiei „Cel mai bun rol feminin” pentru filmul „Vreau să cînt”, Chișinău - 1979; Artistă Emerită a RSS Moldoveneşti - 1979; Artistă Emerit a Rusiei - 2001; Titlul de „Cea mai influentă actriţă a secolului al XX-lea” 2006; Artistă a Poporului din Republica Moldova - 2008; Titlul de „Cetăţeancă de Onoare a oraşului Bălţi”pentru „contribuția substanțială în dezvoltarea culturii și artei, precum și pentru susținerea relațiilor de prietenie cu municipiul Bălți” - 2008.

Filmografia:
Poienile roşii”, 1966 - Iluţă (Ioana) – rolul principal,
Această clipă”, 1966 - franțuzoaica,
„Cadavrul viu”, 1968 – ţiganca Maşa,
Lăutarii”, 1968 – Raminu, mireasa lui Radu Negostin,
„Casa lui Serafim”, 1971 – Sofiica - rol principal,
Casa părintească”, 1973 - Ileana,
„Fîrtate” | «Войникът от обоза» (URSS, Bulgaria), 1973 - Mariica,
„Treburile familiei Gaiurov”, 1975 - Aişa Safarova, directorul şcolii săteşti,
O întîmplare la festival”, 1975 - solistă a ansamblului de dansuri „Porumbiţa” Viorica Moraru – rol central,
„O tabără urcă în cer”, 1976 - Rada – rol central,
„Rădăcinile vieţii”, 1976 - Greta,
„Măsura vinovăţiei”, 1977 (România),
„Gingaşa şi tandra mea fiară”, 1978 – Tina,
„Suspectul”, 1978 – Saburova,
„Aşteptaţi omul de legătură”, 1978 – Svetlana – rol central,
Bună ziua, am sosit”, 1979 – Veronica,
„Serenada întreruptă”, 1979 - Mariam,
„Vreau să cînt”, 1979 – Rodica - rol central,
„Cuvioasa Marta”, 1979 - Donna Lucia,
„Oameni în ocean”, 1980 – Catea,
La porţile satanei”, 1980 - Aniţa,
„Misterul notebook-ului”, 1980 – Nataşa - rol central,
„Cine bate la uşa mea ”, 1981 – Nina, soţia lui Ghera - rol central,
„Căderea Condorului”, 1982 – Maria,
„După nopţile albastre”, 1982 - Taia,
„Ratili” | Písně by neměly umírat» (URSS, Cehoslovacia), 1983 - Enriche Mazaccio,
„Anna Pavlova” (URSS, Marea Britanie, RDG, Cuba,Franţa), 1983 – Liubovi Fiodorovna,
„Cum să devii celebru”, 1983, 1986 – rol episodic,
„Căpitanul Fracassi”, 1984 –Serafina, comedianta,
Vîntul sălbatic” | «Divlji vetar», 1984 (URSS, Iugoslavia),
Luceafărul”, 1985 – Veronica Micle- rol principal,
„Şapte strigăte în ocean”, 1986 - Mercedes,
„Ţiganii mei”, 1986,
„Istoria unei echipe de biliard”, 1987 – văduva Leonora,
Sper fără speranţe”, 1988,
„În doi pe muchia timpului”, 1989,
Cursa”, 1989 - Maria - rol central,
„Suvenir pentru procuror”, 1989 - Sofia Samsonova, soţia directorului fabricii, antrenoare de aerobic,
„Dina”, 1989 – Svetlana Ivanovna,
„Stele rătăcitoare”, 1990 - Leia,
„Jocul de-a moartea sau Străinul”, 1991 – Elvira,
„Linia morţii”, 1991 - Elena Mihailovna Serova,
„Trenul pînă la Brooklyn”, 1994 - Evghenia Ivanovna,
„Vom trăi!” | «Будемо жити!», 1995 (Ucraina),
„Cafeneaua „Căpşunica” - englezoaica, 1996,
„Cratiţă” | episodul 134,
„Admiratorul” – Margarita Borisovna, meditatorul Irinei, „englezoaica”, 1996,
„Hoaţa” - Nadejda Ivanovna, 1999,
„Doamna fără adăpost” - Nina Tumanskaia, 2001,
„Ecoul de rămas bun” - registratoare la Oficiul Stării Civile, 2001,
„La mulţi ani!”, 2003,
„Sărmana Nastea”, 2003-2004 - Sîciha – rol central,
„Liuba, copii şi fabrica …”, 2005 -2006 - tanti Toma,
„Grijile zilei de mîine”, 2006,
„Surprinzătoarea”, 2007,
„Mireasa fugară», 2007 | episodul 1,
„Minciuna amară”, 2007 | episodul 6,
„Dragoste şi minciună”, 2007, episodul 13 şi 14,
„Chestiuni de familiе”, 2007 | episodul 15,
„Rudele şi prietenii”, 2007 - Natalia,
„Cadoul sorţii”, 2009 - mama Marinei,
„Fonograma pasiunii”, 2009 - mama Vitei,
„Petrecerea fetelor”, 2010 - Liudmila Pavlovna, mama Marusei.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1672
Populația:
924 locuitori

Pociumbeni este un sat şi comună din raionul Rîşcani. Din componenţa comunei fac parte localităţile Druţa și Pociumbeni. Localitatea se află la distanța de 22 km de orașul Rîșcani și la 202 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 924 de oameni. Satul Pociumbeni a fost menționat documentar în anul 1672.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.