Materiale din compartiment: Galeria foto | Galeria audio |

Mustea Gheorghe

S-a născut la 01 mai 1951 s, Mîndrești jud. Telenești (Moldova).

A studiat flautul cu prof. Vladimir Rotaru, compoziţia cu prof. Vasile Zagorschi şi dirijat simfonic cu Isai Alterman la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din Chișinău. Şi-a perfecţionat maestria cu Alexandru Dmitriev la Sankt-Petersburg (1984-1986).

Şi-a început cariera de solist (apoi director muzical şi dirijor) în orchestra Ansamblului de Dansuri populare „Joc”.

În anii 1983-1989 a fost dirijor al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Naționale din Moldova. A fost rector al Universităţii de Stat a Artelor din Chișinău. Din anul 1989 este director artistic şi prim dirijor al orchestrei simfonice a Companiei de Stat „Teleradio-Moldova”, a concertat în Europa.

Premii şi titluri:
1989 − Maestru emerit al Artei din Republica Moldova.
1990 − Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova.
1991 − Artist al Poporului din Republica Moldova.
1998 − Ordinul “Gloria muncii”

Opere:
Muzică simfonică
Vals pentru orchestră simfonică (1985)
„Fantezie-capriciu pentru pian, orchestră de coarde, vioară şi toba mare” (1988)
„La Movila Măgurii, pentru acordeon şi orchestră simfonică” (1998)
Concert pentru orchestră Nr.2 (1990)

Operă
Alexandru Lăpuşneanu”: operă în 2 acte, libretul de Gheorghe Dimitriu după nuvela de Constantin Negruzzi (1985)
"Ștefan cel Mare" (2019)

Muzică vocal-simfonică
„Balada Moldovei”, pentru soprano şi orchestră simfonică, versuri de Ion Hadîrcă (1984)
„În miez de noapte cînd tresar”, pentru soprano şi orchestră de cameră, versuri de Ion Podoleanu (1985)
„Patrie veşnică”, pentru cor, fanfară şi orchestră simfonică, versuri de Gheorghe Dimitriu (1986)
„Ciocîrlia”: Romanţă pentru tenor şi orchestră de cameră, versuri de Bogdan Petriceicu Haşdeu (1988)
„Păstorul şi mioara”: Romanţă pentru soprano şi orchestră de cameră, versuri de Grigore Vieru (1989)
„Porţi de altar”: Romanţă pentru soprano şi orchestră de cameră, versuri de Ludmila Sobiețchi (1989)
„Trei mari iubiri”: Romanţă pentru tenor şi orchestră simfonică, versuri de Gr. Vieru (1989) versiunea pentru orchestra de cameră (1989)
„Balada haiducului”, pentru bariton şi orchestră simfonică, versuri de Iulian Filip (1990)
„Ce linişte din ceruri se coboară”: Ariozo pentru soprano şi orchestră simfonică, versuri de Gheorghe Dimitriu (1991)
„Moldovă, baştină dragă: Marşul grănicerilor”, pentru cor şi orchestră simfonică, versuri de Galina Furdui (1996)

Muzică de cameră instrumentală
„Ecoul codrului”, pentru ansamblul de viorişti şi pian (1982)

Muzică de cameră vocală
„Codrule la primăvară”, pentru tenor şi pian, versuri populare (1980)
„Dorul”: elegie pentru tenor şi pian, versuri de Gheorghe Asachi (1988)
„Te duci”: romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu (1999) versiunea pentru nai şi orchestră simfonică (2000)
„Vorbeşte-ncet: romanţă pentru voce şi pian”, versuri de Mihai Eminescu

Muzică pentru cor
„Imnul Patriei”, pentru cor a cappella, versuri de Gheorghe Dimitriu (1982)
„Basarabenilor”, pentru cor a cappella, versuri de Alexei Mateevici (1991)

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1497
Populația:
1375 locuitori

Frăsineşti este un sat din cadrul comunei Măcăreşti, raionul Ungheni. Localitatea se află la distanța de 36 km de orașul Ungheni și la 100 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1375 de oameni. Satul Frăsinești a fost menționat documentar în anul 1497 cu denumirea Frățienești.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.