Photo: oldchisinau.com

14 march 2019, 00:01 Architecture 31683

Ce a pierdut Chișinăul, renunțînd la trecutul său? (Foto)

Cum ar fi arătat astăzi capitala noastră, dacă am fi fost în stare să păstrăm monumentele arhitecturale vechi 

Orfelinatul Balş

Primul orfelinat a fost fondat în anul 1845 de către nobilul Egor Alexandrovici Balş. Nu vom mai putea vedea această clădire, însă succesorul lui Balş a construit în anul 1885 un nou corp al clădirii. Presa acelor timpuri informa entuziasmată despre noul orfelinat. În prezent, în incinta acestui corp se află școala primară a Liceului „A. Cantemir".

Clădirea Băncii Urbane

Clădirea, numită de către noi astăzi Sala cu Orgă, a fost proiectată iniţial ca Bancă Urbană. Concursul pentru cel mai bun proiect a fost anunțat în anul 1902, însă abia anul 1911 s-a reuşit finisarea construcţiei. Reconstrucția de lungă durată îi împiedică astăzi pe locuitorii actuali ai capitalei să aprecieze frumusețea cupolei și coloanelor clădirii. Iar statuia lui Mercur, care servea drept decor al acoperișului acesteia nu s-a păstrat.

Clădirea Circului

Chișinăuienii se mîndresc cu adevărat cu clădirea Circului, care este considerată una dintre cele mai frumoase din lume. Puţini însă știu că la începutul secolului al XX-lea spectacole de circ se dădeau în centrul orașului, în acea clădire în care astăzi se află Filarmonica Națională.

Farmacia lui Pautînski

Amuzant este că printre veritabilele perle ale Chișinăului se afla şi clădirea unei farmacii. Astăzi aceasta este cunoscută ca Farmacia Pautînschi, denumită în cinstea proprietarului său, deşi cît a existat i-a aparținut acestuia pentru o perioadă de timp foarte scurtă. Această clădire frumoasă a fost construită în anul 1897, fiind situată la colț cu strada Alexansandrovskaia şi Armeană. Din păcate, după război, s-a luat decizia ca această clădire să nu fie reconstruită.

Strada Armenească

Cîndva, circa 200 de ani în urmă, strada Armenească era graniţa de est a Chișinăului. Iar în secolul al XX-lea acesta era deja centrul orașului, acolo erau situate clădirile: Biroului de Informaţii Leviţchi, Asociaţiei Caritabile „Basarabeanul", Biroului de Detectivi și a Secției de Poliție №2,a Asociaţiei Tovărăşeşti Ruseşti de Creditare, Agenţiilor Funerare ale lui Timofeev, Tipografiei lui P. Galantera, redacţiei ziarului „Basarabeanul" (colţ cu str. Mitropolit Varlaam) și a revistei „Pomicultura și viticultura". Strada era ocupată practic în întregime de magazine, birouri, prăvălii. Stradă nu şi-a pierdut denumirea, cele mai multe dintre clădiri au fost distruse însă în timpul războiului.

Strada Alexandrovskaia

Strada Alexandrovskaia a fost artera principală a orașului. Pe ea, se aflau ca şi astăzi, magazine și cafenele confortabile. Dar în loc să se grăbească, oamenii preferau să se plimbe agale. Și cu siguranță nimeni nu-şi dorea să vadă în jurul său un număr foarte mare de panouri, de care abundă acum orice suprafeţe disponibile netede.

Clădirea Adunării Nobilimii

O altă atracție era clădirea Adunării Noble, construită în anul 1888. Din păcate, în anul 1935 clădirea a fost demolată pentru a fi construită una nouă pentru viitorul cinematograf.

Sinagoga Corală

Principala Casă de Rugăciuni Evreiască a apărut în anul 1913. Clădirea cu fațadă în stil mauritan consta din trei clădiri cu o suprafață totală de 1350 de metri pătrați, care impresiona. E greu de spus cît timp a funcţionat la Chișinău Sinagoga Corală. Se cunoaşte doar că în timpul războiului, clădirea a rămas intactă, ca apoi să găzduiască Teatrul Dramatic Rus.

Hotelul „Palace"

Pînă în anii '70 ai secolului al XIX-lea la Chișinău nu existau hoteluri în adevăratul sens al acestui cuvînt. De aceea, construcția în anul 1914, de către milionarul Barbălat, a clădirii şic „Palace Hotel" a fost cu adevărat un eveniment. Clădirea cu patru etaje şi 120 camere ocupa practic un cartier întreg şi se afla pe strada Ştefan cel Mare colţ cu Alecsandri. Pentru prima oară în Chişinău în hotel a fost instalat un lift, hotelul fiind dotat, de asemenea, cu telefon și telegraf. În plus, nou pentru industria hotelieră a orașului era oferirea unei serii de servicii, precum: livrarea mîncării de la restaurante, procurarea biletelor de tren, a biletelor la teatru etc.

Intrarea la Expoziţia Agricolă a anului 1925 din strada Lazo

Pentru primele expoziții care se desfăşurau la Chișinău, pavilioanele erau construite nu ca în prezent, acestea ocupau suprafeţe enorme. Se putea intra la expoziție din diferite părţi, inclusiv din strada Lazo.

Clădirea Trezoreriei

Clădirea, cunoscută astăzi ca unul dintre corpurile clădirii Universității Tehnice, a fost construită pentru Trezoreria Basarabiei, cu alte cuvinte, pentru organul care administra finanțele locale. Trezoreria se ocupa de impozite, taxe vamale, veniturile financiare, cheltuielile bugetare. Administrarea unei instituții serioase care nu tolerează inadvertenţe, accidente și libertăţi, a dictat necesitatea ca clădirea acesteia să fie construită respectîndu-se o simetrie strictă; toate proporțiile şi detaliile care se repetau, fiind verificate, puse în ordine şi aprobate, fără să fie admis vreun detaliu de prisos.

Strada Pavlov

În anul 1867 oraşul provincial Chișinău a fost marcat de un eveniment fără precedent – orașul nostru a fost vizitat de soția împăratului rus Alexandru al II-lea – Maria Alexandrovna împreună cu fiii săi, Serghei și Pavel. Chişinăuienii exprimînsu-şi respectul profund faţă de familia regală au decis să imortalizeze vizita maiestăţilor sale prin construcția a cîtorva arcuri monumentale, exclusiv din donațiile cetățenilor. Unul dintre acestea a apărut între casele boierilor Crupenschi şi Catargi pe strada Pavlov.