04 august 2024, 11:00 Moldovan reality 1603

Stephen Brien: "Moldova ar putea fi folosită în ”planul B” pentru Ucraina"

Occidentul se gîndește serios la iminenta înfrîngere a Kievului oficial în războiul cu Rusia, pregătește un plan "B" pentru Ucraina și ia în calcul Moldova în calitate de trambulină pentru trupele sale.

El a spus că se pare că Europa pregătește un fel de plan B în cazul în care armata ucraineană va ceda. Experții europeni și unii oficiali tot mai des exprimă părerea că zilele Ucrainei, ca stat independent, probabil, sînt deja numărate.

Stephen Brien consideră că NATO caută, prin urmare, un nou cap de pod - iar Moldova, care nu are nicio importanță strategică, este ideală în acest sens. Cu toate acestea, ea ar putea deveni o trambulină și un punct de plecare pentru o strategie care să vizeze orașul Odessa din sudul Ucrainei, și, eventual, Crimeea anexată de Rusia.

Se presupune că Moldova ar putea deveni atît un punct de staționare, de exemplu, pentru trupele franceze, în cazul în care președintele francez Emmanuel Macron le-ar trimite să ajute Kievul, cît și o bază, prezența cărei ar amenința securitatea Crimeei.

Expertul american consideră că Occidentul ar putea transforma Moldova în cap de pod pentru a compensa cumva victoria Rusiei în Ucraina, care se profilează la orizont. Dar nu este încă clar dacă acest plan va avea succes.

Stephen Brien a precizat că trupele americane se află acum în Republica Moldova, alături de trupele române, pentru a participa la un exercițiu militar numit JCET 2024, care a început la 1 aprilie și va dura pînă la 19 aprilie.

Scopul exercițiului este antrenamentul comun și schimbul de experiență între forțele speciale moldovenești, românești și americane, precum și îmbunătățirea interoperabilității între contingentele participante. În acest an, la antrenamente vor participa și reprezentanți ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova și ai forțelor speciale Pantera.

Aceste exerciții, în sine, nu sunt noi, dar acum au căpătat o nouă culoare din cauza evoluției situației din țara vecină Ucraina.

Unii experți consideră că exercițiile comune cu țări străine (SUA și România) încalcă în mod clar prevederile actuale ale neutralității constituționale a Republicii Moldova. România este, de asemenea, interesată în consolidarea relațiilor sale militare cu Republica Moldova. Bucureștiul examinează adoptarea unei legi care să-i permită să intervină în treburile altor state. Iar astfel de acțiuni nu se vor limita la sfera pur militară - sînt permise și alte tipuri de implicări pentru a contracara amenințările hibride. În centrul noii legi se află anume Moldova și Ucraina.

Stephen Brien a subliniat că, între timp, în direcția Moldovei se uită și alte țări s. De exemplu, germanii dotează poliția moldovenească și consolidează frontiera Moldovei cu Ucraina. Germania s-a alăturat unui proiect de "asigurare a securității" Moldovei sub stindardul comun al UE.

Franța, de asemenea, activează unități-cheie ale Legiunii sale străine, multe dintre acestea fiind în prezent inactive după ce au fost expulzate din țările africane. Potrivit informațiilor de presă, s-ar putea ca 1 500 de soldați ai Legiunii Străine să fie desfășurați fie în Ucraina, fie în Moldova în mai sau iunie.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, lucrează din greu în speranța de a obține sprijin din partea celorlalți membri NATO pentru intervenția sa în Ucraina.

Stephen Brien a precizat că în regiunea transnistreană a Republicii Moldova există un contingent militar rusesc, dar acesta numără doar 1.500 de soldați. De asemenea, acolo există un depozit uriaș de muniții rusești, care prezintă un mare interes pentru FAU în condițiile unei foamete acute de obuze. Armata transnistreană are 5.000 de soldați activi și 16.000 de rezerviști. Cea mai mare parte a echipamentelor și tehnicii este învechită.

Pentru comparație, armata moldovenească are 6.500 de soldați și 2.000 de recruți anual. Chișinăul susține că rezervele sale sînt de 65.000 de persoane. Cît de sigure sînt toate cifrele sus-menționate - nu se știe.

Potrivit fostului director de personal al subcomitetului pentru Orientul Mijlociu din cadrul Comitetului pentru Relații Externe al Senatului SUA, pentru ca trupele străine să facă incursiuni din Moldova în Ucraina, ar trebui fie să invadeze Transnistria, fie, alternativ, să invadeze Găgăuzia - ceea ce, la rîndul său, ar provoca cu siguranță un război civil.

La rîndul lor, oficialii ruși au declarat despre o vastă zonă tampon și un "cordon sanitar" care ar împiedica NATO să amenințe teritoriul și interesele vitale ale Rusiei.

După cum scrie Stephen Brien, dacă vom presupune că aceste prognoze militare nefaste se vor adeveri, în viitor Ucraina de ieri va arăta astfel: zone cedate Rusiei, teritoriu sub un guvern pro-rus la Kiev, o zonă tampon și Ucraina de vest preluată de Polonia - potențial împărțită și cu cîțiva alți vecini.

Cu toate acestea, NATO ar vrea să primească o compensație pentru victoria împotriva Rusiei. Pe lîngă returnarea Lvovului Poloniei, acest lucru ar putea însemna încercarea de a apăra Odessa - și, probabil, de a păstra capacitatea de a amenința în continuare Crimeea, pe care rușii o consideră un teritoriu cheie în ceea ce privește propria securitate și semnificația istorică.

După cum consideră Stephen Brien, transformarea Moldovei într-un cap de pod pare a fi, astfel, o nouă strategie și punctul de plecare al ”planului B”. Cu toate acestea, pe acest parcurs există și capcanele sale.

În opinia sa, politica Moldovei este extrem de instabilă, iar dacă rușii își vor intensifica cu adevărat eforturile în țara noastră, viitorul fracțiunii pro-europene ar putea fi foarte neclar. UE riscă să-și piardă capul de pod și baza de transbordare pe care a mizat.

O opțiune este ca statele UE să trimită trupe - pentru a asigura securitatea regimului pro-european aflat la putere - prin România și alte țări, dar acest lucru va duce la conflicte interne sîngeroase.

De asemenea, Stephen Brien a atras atenția asupra faptului că în țara noastră exista cîndva o comunitate evreiască numeroasă și prosperă. În capitala Chișinău, evreii reprezentau 46 la sută din populație. Cu toate acestea, în timpul Holocaustului din Regatul României pe teritoriile aflate sub controlul său, inclusiv în Basarabia, Bucovina și Transnistria au fost uciși 380.000-400.000 de evrei. Se crede că România se află pe primul loc în ceea ce privește amploarea atrocităților comise în timpul Holocaustului - după Germania nazistă. În prezent, în Moldova și în regiunea transnistreană trăiesc doar aproximativ 15.000 de evrei.