13 may 2018, 12:00 Moldovan reality 13214

De ce în Moldova drumurile sînt rele

Lidia Ceban

Reparația drumurilor este genul de activitate care mereu aduce venituri bune – cel puțin această opinie s-a stabilit în societate în anii guvernărilor liberale. În Moldova, printre constructorii de drumuri este foarte populară reparația prin plombarea gropilor, care costă sute de milioane de lei, pentru ca peste un an istoria cu peticirea carosabilului să se repete. Nu este mai bună nici situația privind reparația capitală a magistralelor naționale. Anual, are loc constatarea cazurilor de deteriorare a traseelor la doar cîteva luni după ce acestea au fost date în exploatare. Asta în timp ce taxele rutiere și accizele s-au majorat semnificativ. 

Din rău în mai rău

În repararea, întreținerea și construirea drumurilor din Moldova se investesc bani enormi, însă acestea nu devin mai bune. O confirmă și ratingul întocmit de Forumul Economic Mondial, în care Republica Moldova a ocupat în 2017 ultimul loc – 144. Apropo, acum doi ani țara noastră se situa cu opt poziții mai sus în această listă. 

Și raportul anual privind gestionarea Fondului rutier, prezentat de Administrația a Stat a Drumurilor, indică un tablou sumbru. Specialiștii acestei structuri de stat constată că, astăzi, în Moldova doar ceva mai bine de 30% dintre drumuri se află în stare bună, în cazul celorlalte au fost depășite orice termene de exploatare admise. Din raport rezultă că 16,32% dintre drumurile naționale se află în stare perfectă, 17,65% - bună, 30,43% – satisfăcătoare, 20,21% - proastă și 12,39% - foarte proastă.  

La începutul lunii decembrie trecut, Octavian Calmîc, pe atunci ministru al Economiei și Infrastructurii, în cadrul unei conferințe de presă a numit cifra de 2,5 miliarde de lei alocați în 2017 pentru reparația drumurilor din Moldova, dintre care 1,08 miliard – din Fondul rutier (477 de milioane de lei din această sumă au mers la întreținerea drumurilor). 385 de milioane le-au primit autoritățile de nivelul unu, 350 de milioane de lei – autoritățile locale de nivelul doi. Nu s-a trecut nici fără tradiționalele injecții financiare ale investitorilor: BERD, Banca Europeană de investiții și UE au oferit 789 de milioane de lei, iar Banca Mondială – 81 de milioane de lei. S-a constatat că din banii donați – 879 de milioane de lei – au fost valorificați doar 500 de milioane. Octavian Calmîc a menționat că, la ziua raportului, din cei 2,5 miliarde de lei bugetari au fost efectuate reparații curente și capitale pe mai bine de 100 km de drumuri, au fost construite șase poduri, alte cinci se aflau în proces de edificare, au fost date în exploatare 23 de pavilioane auto, instalate 8350 de semne rutiere și 13,4 mii de piloni indicatori, aplicate marcaje pe 1470 km de carosabil și 1660 de treceri pietonale.  

Pentru anul 2018 se preconiza că bugetul pentru întreținerea, reparația și construcția drumurilor să fie majorat la 4,16 miliarde de lei. Și injecțiile donatorilor urmau să se tripleze –2,34 miliarde de lei. Aceste mijloace ale partenerilor de dezvoltare, cum se obișnuiește a-i numi pe creditorii internaționali în Moldova, ar urma să fie folosite la finalizarea și darea în exploatare a traseului Ungheni-Chișinău, la construcția a 37 km de carosabil pe traseul Hîncești-Lăpușna-Leușeni, 54 km de drum pe traseul Bălți-Sculeni și 55km pe traseul Comrat-Ciumai.

În fiecare an se vorbește așa de mult despre majorarea investițiilor în reparația drumurilor, despre includerea unui număr și mai mare de magistrale care necesită înnoire, în programul de reabilitare, despre atragerea companiilor străine la efectuarea lucrărilor rutiere, însă drumurile noastre așa și nu devin mai bune. De cele mai multe ori, peste puțin timp după reparație, carosabilul începe să se fisureze și se formează gropi. Dar responsabilii din structurile de stat susțin că efectuează cel mai strict control la toate etapele.

Continuarea articolului citiți pe Noi.md