21 march 2018, 12:55 Moldovan reality 12967

Trecerea la ora de vară: benefică sau nocivă?

Lidia Ceban

În februarie 2018, problema raționalității trecerii la ora de vară a fost pusă pe ordinea de zi, pentru dezbateri, în Parlamentul European, care a solicitat Comisiei Europene să evalueze eficiența acestor acțiuni.

Disputele cu privire la posibilitatea de a trece sau nu la ora de vară au loc timp de decenii. Printre oamenii de știință, experți și medici există opinii diferite în acest sens: unii (în prezent deja majoritatea) consideră că aceste manipulări cu timpul dăunează sănătății umane și influențează în mod negativ diverse domenii ale activităților lui, altele, dimpotrivă, notează chiar efectul pozitiv, în urma schimbării acelor de ceasornic.

Astăzi, doar o treime dintre țările lumii mută acele ceasornicelor înainte și în urmă, de două ori pe an. Numărul acestora ar putea scădea dacă și țările UE vor renunța la această practică. Autoritățile moldovene sînt în așteptarea deciziei UE?

Experiențe cu timpul

Pe data de 25 martie, în ultima duminică a lunii, la ora 2 dimineața, Moldova ar trebui să treacă la ora de vară, mutînd acele ceasornicelor cu o oră înainte. Acest lucru se face deja mulți ani la rînd, după cum au explicat inițiatorii acestui proces, pentru o utilizare mai rațională a orelor de zi și economisirea energiei electrice pentru iluminat.

Ideea trecerii la ora de vară a apărut în legătură cu nevoia de a economisi lumînările. La acest lucru s-a gîndit pentru prima dată omul de stat, unul dintre autorii Declarației de independență a Statelor Unite ale Americii, Benjamin Franklin, care ocupa în anul 1784 postul de ambasador al SUA în Franța. El a scris o scrisoare anonimă la ziarul local, îndemnîndu-i pe parizieni să folosească pe deplin lumina soarelui de dimineață, pentru a economisi lumînările.

Propunerea politicianului american însă a fost percepută cu interes de publicul larg, ideea lui fiind realizată însă abia cu 124 de ani mai tîrziu, de către Regatul Unit, care, în scopul de a economisi resursele energetice, a decis să mute acele ceasornicelor vara cu o oră înainte, iar iarna – cu o oră în urmă. Opt ani mai tîrziu, numărul adepților acestei idei a crescut: Germania și Austro-Ungaria au început, de asemenea, să economisească resursele energetice. Potrivit diverselor surse, acest lucru a fost determinat de faptul că, în anul 1916, țările care au luptat în Primul Război Mondial căutau diverse posibilități de a economisi. În Statele Unite ale Americii, trecerea la ora de vară a fost implementată pentru prima dată în anul 1918, și doar în unele state, în plus, acest sistem, a fost revizuit în mod repetat.

În Rusia mutarea sezonieră a acelor ceasornicelor a fost folosită pentru prima dată în anul 1917, ca apoi să fie revizuită de mai multe ori. Din anul 1930 pînă în anul 1981, Federația Rusă, la fel ca și restul fostei Uniuni Sovietice, a urmat decretul Consiliului Comisarilor Poporului aprobat privind trecerea cu o oră înainte. În anul 1981, a fost introdusă practica europeană comună de trecere la ora de vară și iarnă, de două ori pe an. În anul 2011, președintele de atunci, Dmitri Medvedev, a anulat această practică, iar rușii trăiesc deja de șapte ani fără să schimbe acele ceasornicelor.

Din țările fostei URSS, trecerea sezonieră a acelor ceasornicului a fost menținută pînă în prezent în Moldova, Letonia, Lituania, Ucraina și Estonia, iar în Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan a fost anulată.

La ora actuală, în anul 2018, din 194 de state ale lumii, timpul de vară este încă folosit în 65 de țări și pe 10 teritorii. Dintre țările Europei, numai Islanda nu experimentează cu timpul de vară. Printre țările care nu trec la ora de vară se numără și multe țări din Asia (inclusiv India și China), Africa (cu excepția Egiptului, Namibia și Tunisia), America Latină, Emiratele Arabe Unite, Coreea de Nord și Coreea de Sud, Japonia.

Moldova se orientează spre UE

În Europa sînt regîndite, de asemenea, avantajele trecerii la ora de vară. Pe data de 8 februarie 2018, Parlamentul European a decis să facă apel către Comisia Europeană, pentru ca aceasta să analizeze directiva ce reglementează trecerea la ora de vară și să-i dea o evaluare. Pentru revizuirea directivei respective au votat 384 de deputați europeni, iar 154 au votat împotrivă.

Autorul inițiativei, deputatul ceh Pavel Svoboda, și-a argumentat poziția prin faptul că directiva Comunităților Europene, adoptată în 1981, și directiva UE din anul 2001 nu au condus la economia scontată, după cum reiese din studiile recente.

Este interesant ce decizie va fi luată cu privire la trecerea sezonieră a acelor de ceasornice în Moldova? Căci doar în anul 2017 oamenii de știință din Moldova și experții, la comanda Ministerul Economiei al Republicii Moldova, au efectuat un studiu de fezabilitate, pentru a clarifica, dacă este oportun ca țara noastră să treacă la ora de vară, și au ajuns la concluzia că schimbarea sezonieră a acelor ceasornicelor este justificată. Ce-i drept, corespondentului nostru i-a fost imposibil să afle cine au fost aceste "minți luminate" și "experți". Astăzi, Serviciul de presă al Ministerului Economiei și Infrastructurii afirmă că deciziile ulterioare ale Guvernului Republicii Moldova cu privire la această chestiune vor depinde de verdictul final al Comisiei Europene și al Parlamentului European. Merită însă să așteptăm?

Doctorul în economie, colaboratorul Institutului Național de Cercetări Economice al AȘM Mihail Poisic consideră că principalii consumatori de energie electrică sînt întreprinderile industriale, iar din moment ce în Moldova au rămas mai puține întreprinderi de acest fel față de anul 1981, nu putem vorbi despre nicio economie a energiei electrice odată cu trecerea la ora de vară în țara noastră.

Șeful Serviciului de presă al Companiei Gas Natural Fenosa, Vasile Gribincea, a spus că la nivelul întreprinderii lor nu au fost efectuate cercetări care să dea dreptul de a se afirma că schimbarea sezonieră a acelor ceasornicelor permite economisirea energiei electrice. Principalii consumatori ai companiei sînt persoane fizice, iar Gas Natural Fenosa le furnizează exact acea cantitate de energie electrică pe care o solicită.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.