12 october 2017, 13:30 Moldovan reality 26133

Drumurile stricate aduc beneficii

Victor Surugiu

În decembrie expiră termenul de implementare a Strategiei infrastructurii transportului terestru, adoptate de Guvern în anul 2008 și preconizate pentru o perioadă de zece ani.

Acum 10 ani, doar 7% din rețeaua de drumuri auto se aflau în stare bună sau satisfăcătoare, iar 93% erau în stare proastă sau foarte proastă. În perioada ce s-a scurs, autoritățile au investit în reconstrucția drumurilor miliarde de lei, dar proprietarii de automobile continuă zilnic să-și distrugă mașinile prin hopurile și gropile de pe autostrăzi. 

De multe ori, imediat după o reparație necalitativă, carosabilul se acoperă din nou cu fisuri și gropi, iar încălcarea legislației privind achizițiile publice și lipsa documentației de proiect întocmită corect favorizează această situație. Incidentele în care contractele de restabilire a drumurilor devin un instrument de obținere a profiturilor ilegale se repetă cu regularitate.   

În anii implementării Strategiei, situația nu s-a prea schimbat: potrivit specialiștilor de la fostul minister al transporturilor și infrastructurii drumurilor, astăzi cca 80% dintre drumurile moldovenești necesită reparații capitale. Suma necesară pentru aceasta depășește 21 mld. lei. În ratingul Global Competitiveness Index 2017-2018, la calitatea drumurilor, Moldova a ocupat locul 128 din 137, fiind devansată de multe țări africane.

Gospodăria drumurilor

În total, Administrația de Stat a Drumurilor gestionează 9,4 mii km, dintre aceștia 8,8 mii cu îmbrăcăminte rigidă. Lungimea drumurilor naționale constituie 3,4 mii km, a celor locale – 6 mii km. Pentru a întreține toată această gospodărie, în bugetul de stat este format Fondul rutier, care este completat, de regulă, din buzunarul proprietarilor de automobile. 

Astăzi, în Moldova există taxe speciale pentru utilizarea drumurilor, pentru eliberarea diverselor autorizații, pentru comercializarea gazelor naturale la alimentarea transportului auto etc. Fondul este suplinit și din contul amenzilor aplicate pentru nerespectarea regulilor de transportare a pasagerilor, deteriorarea drumurilor, a construcțiilor și utilajelor rutiere, a zonelor verzi de-a lungul drumurilor. În mare parte Fondul rutier este constituit din accizele la benzină și motorină (nu mai puțin de 80% din volumul total al accizelor).

Cea mai mare parte dintre aceste mijloace, și este vorba despre sute de milioane de lei, este direcționată la menținerea drumurilor. Opțiunea dată este tălmăcită foarte larg și presupune reparații curente ale carosabilului și a construcțiilor artificiale, inclusiv astuparea regulată a gropilor, fisurilor, hopurilor, marcajul rutier, înnoirea semnelor rutiere și alte lucrări.

În anul 2017, volumul prognozat al Fondului rutier al Moldovei a fost mai mare decît în anii precedenți și a constituit 1 mld. 70 mil. lei. Circa jumătate din această sumă era destinată cheltuielilor pentru întreținerea curentă a drumurilor. Tradițional, cea mai mare sumă pentru cîrpirea carosabilului revine Chișinăului, în anul curent – 20 mil. lei. Rețeaua de străzi și drumuri a capitalei constă din cca 700 de străzi și 30 de piețe. Lungimea totală a drumurilor este de peste 700 km, suprafața – 9 mil. m.p. Pe locul doi la capitolul mijloacelor alocate din Fondul rutier se află Raionul Soroca (peste 18 mil.lei), pe al treilea – raioanele Cahul și Ungheni (cca 14 mil. lei).

Ținînd cont de volumul colosal al banilor cheltuiți în cei 10 ani de implementare a Strategiei infrastructurii transportului terestru, în Moldova drumurile s-ar putea deja apropia de nivelul celor europene. Însă de cele mai multe ori banii se duc pe apa sîmbetei. Autoritățile locale, în special cele din capitală, investesc nu în calitate, ci în cîrpirea cosmetică a găurilor și tradiționala reparație cu asfalt, a cărui rezistență la uzură nu depășește cîteva luni. Experții vorbesc despre existența unor scheme de corupție și componenta politică la repartizarea finanțărilor. 

Autoritățile consideră că problema constă în resursele financiare insuficiente. Strategia, elaborată pe banii și sub patronajul donatorilor, prevede că, pentru reabilitarea și întreținerea drumurilor din țară, anual trebuie cheltuite mult mai multe resurse financiare – vreo 4 mld. lei. Autorii documentului au calculat că pierderile economiei naționale în urma finanțării insuficiente a întreținerii drumurilor aproape de patru ori depășesc sumele ”economisite” (nu cheltuite) la întreținerea drumurilor. 

Are oare Moldova nevoie de un fond rutier?

În același timp, la Uniunea Transportatorilor și Drumarilor din Moldova în repetate rînduri s-a vorbit despre folosirea nerațională a mijloacelor bănești din Fondul rutier: se cheltuiesc milioane, dar drumurile naționale și cele locale nu devin mai bune. Permanent se arată nemulțumiți și proprietarii de automobile, impuși zilnic să înconjoare gropile și hopurile. Rețelele sociale abundă de comentarii și imagini în acest sens. 

„Cînd ne aflăm în afara orașului, adesea ne vedem nevoiți să încălcăm regulile de circulație și să ieșim pe contrasens, altfel riscăm să distrugem mașina, scrie pe o rețea de socializare Grigore Munteanu. Pe unele porțiuni de drum asfaltul, sub greutatea mașinilor de tonaj mare, s-a comprimat și arată ca gofrajul. În cel mai bun caz, drumul este prefăcut în pietriș. Pe unele drumuri indicatoarele rutiere sînt o raritate, însă chiar dacă ele există, ce folos? Ramurile copacilor și arbuștilor le ascund de privirile șoferilor, iar dacă totuși sînt vizibile din drum, ele te previn despre un pericol care se află la doar un metru și jumătate! Există și gropi foarte perfide, în aparență porțiunea de drum deteriorat nu e prea mare, însă în adîncime – cît o minge de fotbal. În apropiere de Chișinău și nemijlocit în capitală, drumurile, de bine, de rău, sînt netede, dar nu peste tot. Astuparea periodică a gropilor netezește carosabilul pentru un timp foarte scurt.”

După precipitațiile abundente din ultimele zile, locuitorii Chișinăului trebuie să fie foarte atenți pentru a nu intra în băltoacele sau noroiul de pe stradă. Spre exemplu, la intersecția străzilor Burebista și Cetatea Albă, la Botanica, suprafața drumului practic nu mai există. Pe locul unde nu demult a fost pus asfaltul, acum e un șanț de 10 metri. După ploi, în mai multe locuri, bucăți de asfalt s-au pomenit sub pămînt. Cazurile de acest fel, care au avut loc în tot orașul, vorbesc despre calitatea reparației drumurilor, efectuată în ultimii 10 ani sub conducerea lui Dorin Chirtoacă, în prezent suspendat din funcția de primar general în urma unui scandal de corupție.

Experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” au ajuns la concluzia că Moldova nu are nevoie de Fondul rutier, în care an de an se varsă tot mai mulți bani, în forma sa actuală. Direcția dată, ca și multe altele, poate fi finanțată prin sistemul bugetar. Din spusele lor, an de an, aceleași companii participă la tendere, și apar multe întrebări cu privire la metodele de repartizare a mijloacelor. Doar unele raioane și localități primesc sume mari, iar experții bănuiesc că selectarea lor se face pe criterii politice.  

Conform calculelor Centrului Analitic, planificarea proastă a cheltuielilor Fondului rutier duce la pierderi anuale de cca 4 mil. lei. Fondul activează netransparent și pune la îndoială eficiența utilizării banilor. Rezultatele activității lui se publică succint și fără argumentare clară. 

Cei de la ministerul de profil nu acceptă propunerea de a lichida Fondul și propun o nouă schemă de repartizare a mijloacelor, care, în opinia funcționarilor, va aduce mai multă claritate și transparență. Ideea de bază constă în faptul ca banii pentru reparația drumurilor să fie repartizați prin Fondul rutier în baza criteriilor de solicitare și complexitate a traseului. În prezent banii pentru reparația drumurilor se alocă în baza cererilor depuse de administrațiile locale. În plus, Moldova încă nu dispune de o metodologie a repartizării mijloacelor din Fondul rutier, iar decizia privind finanțarea se află în competența Consiliului Fondului rutier, al cărui președinte este prim-ministrul.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.