30 september 2017, 12:00 Moldovan reality 5844

De ce băncile sînt ticsite cu bani, iar în economie ei lipsesc?

Anghelina Taran

Memorandumul cu FMI a fost semnat în noiembrie 2016, însă, în pofida eforturilor Guvernului, salt economic așteptat nu s-a produs. Economia a crescut, dar foarte puțin față de nivelul necesar.

Mulți credeau că semnarea acestui document va deveni un fel de acces la mana cerească: robinetul s-a deschis și banii curg gîrlă. Într-adevăr, în cadrul diferitor programe de finanțare, în Moldova ajung sume importante. Totuși, nu există o ameliorare a stării economice a țării. De ce? Vom încerca să ne clarificăm, bazîndu-ne pe opinia celui mai bun economist – specialist în ciclurile durabile ale dezvoltării economiei, academicianul Serghei Glaziev, care, în unul dintre interviurile televizate, a explicat natura proceselor economice moderne.

De ce industria nu se dezvoltă

Forțele de producere ale întreprinderilor moldovenești, în cel mai bun caz, sînt utilizate în proporție de 40-50% (o situație similară este și în alte republici post-sovietice, în afară de Belarus). Utilizarea la maximum este împiedicată de cîțiva factori. În opinia lui Glaziev, cel mai important lucru este demonetizarea economiei, adică deficitul de bani pentru o reproducere normală a capitalului. Banii sînt necesari ca sîngele în organism, pentru ca totul să funcționeze, adică este nevoie de credite.

Precum se știe, capitalul se împarte în circulant și de bază. Care este ponderea creditelor în capitalul circulant al industriei moldovenești nu știe nimeni, dar, cu siguranță jumătate (de exemplu, în industria Rusiei aceasta constituie 50%), ceea ce înseamnă că, atunci cînd Banca Națională ridică ratele dobînzilor, acești bani devin mai scumpi, iar avînd în vedere de faptul că rentabilitatea în industrie este de 5-6% (rareori mai puțin), atunci, dacă rata creditului depășește rentabilitatea, înseamnă că nu are loc să-l contractați.

„Cînd ratele dobînzilor se ridică prea sus, întreprinderea este nevoită sau să renunțe la credite, reducînd capitalul circulant și producția, sau să ridice prețurile. De aceea, cînd în economie există un deficit de credite calitative, acest lucru se răsfrînge și asupra dezvoltării producției. Ea se reduce, aceasta este o legitate înregistrată în toate țările în toate timpurile”, spune academicianul.

Să vedem întreprinderile din ce domenii din Moldova au obținut cele mai multe credite. În iulie 2017, agenții economici ce activează în comerț au obținut 158 de împrumuturi (în iulie 2016 – 239 de credite), în industria alimentară – 26 (în iulie 2016 – 42), în agricultură – 41 (cu an în urmă – 39), la capitolul „credite industriale de producție” se numără doar 16 credite (în iulie 2016 – 41).

Adică putem menționa, în primul rînd, că consumatorii de bază a mijloacelor de împrumut sînt retailerii. Iar în al doilea rînd – în toate ramurile de bază – consumatorii de credite, cu excepția unei devieri nesemnificative în agricultură, numărul întreprinderilor ce doresc să ia credite de la bănci s-a redus, chiar și în pofida reducerii ratelor dobînzilor la credite. În iulie 2016 dobînda medie la creditele pentru persoanele juridice constituia 13,79%, iar în iulie 2017 – 10,25%.

Deși în general pe economie, datorită acestui factor, volumul creditării a crescut: în iulie 2016 acesta se afla la nivelul de 696,8 milioane de lei, iar în iulie 2017 – 802,9 milioane de lei. Dar se pare că această creștere s-a produs, în special, din contul creșterii numărului creditelor de consum – de la 5,3 mii pînă la 6,6 mii. Dar suma totală a creditelor s-a redus, deși și dobînzile s-au redus. Înseamnă că mediul de afaceri le consideră încă înalte.

Amintim că în Moldova este mai jos de normă indicatorul dezvoltării economiei – monetizarea ei – 34,5% față de norma de 80-100%. Totodată, spre deosebire de alte economii europene, în țara noastră practic nu există capitaluri istorice și o piață istorică a hîrtiilor de valoare. Iar asta înseamnă că doar 34% din activitatea economică din țara noastră sînt deservite de bani emiși de Banca Națională. Adică în economia moldovenească nu există suficienți bani în valută națională aflați în lucru. Însă BNM nici nu evaluează acest indice și nici nu planifică nimic în acest sens, pentru ca economia să se dezvolte normal. Guvernatorul BNM a comunicat pentru NOI.md (la conferința din luna mai curent), la întrebarea pe această temă, că nu cunoaște aceste cifre și că la prima vedere acestea i se par incorecte. „Mă miră acest nivel jos de utilizare a valutei naționale în timp ce noi observăm și datele confirmă o dedolarizare puternică în ultimii ani”, a spus Sergiu Cioclea.

Notă: nivelul monetizării economiei este calculat drept raportul dintre agregatul monetar M2 (toți banii alați în circulație și a tuturor depozitelor în valută națională) și PIB, înmulțit cu 100%. Adică dacă 46,37 miliarde de lei (în martie 2017 – datele acelor timpuri, cînd i-a fost adresată întrebarea lui Cioclea) împărțim la 134,476 miliarde de lei (datele preliminare pentru 2016) și înmulțim cu 100%, atunci obținem nivelul de monetizare a economiei în Moldova – 34,5%. În țările dezvoltate acesta este de 60% și mai sus. Adică BNM monitorizează bine inflația, dar este destul de departe de problemele economiei țării. Dacă doar 34,5% din economie utilizează bani (în numerar și în virament), atunci ea este mai degrabă moartă decît vie.

De fapt, în Moldova sînt bani, dar ei sînt închiși, deoarece băncile noastre sînt obligate să țină 40% din depozitele atrase în lei și în valută neconvertibilă și 14% din mijloacele atrase în valută liber convertibilă sub formă de depozit la BNM în calitate de rezerve obligatorii. Altă ieșire nu există, deoarece Banca Națională este obligată, conform Memorandumului cu FMI, să-și sporească rezervele valutare și să le plaseze în activele băncilor din Occident și ale statelor sub procente mizere. Rezervele sînt majorate din contul emisiunii leilor „sterili” și cumpărării din contul lor a valutei străine cîștigate de către exportatorii și gastarbeiterii moldoveni peste hotare. Apoi această valută, practic, este transferată pentru totdeauna peste hotare, în rezerve, iar leii „sterili” sînt legați de normativele dure ale BNM.