05 may 2017, 12:15 Moldovan reality 6375

De ce marcarea Zilei Europei în Moldova a fost stabilită pentru 9 mai

Xenia Florea

Începînd cu acest an, la 9 mai, în Republica Moldova vor fi marcate două sărbători odată – Ziua Victoriei și Ziua Europei. Așa a decis săptămîna trecută majoritatea parlamentară.

Astfel, Moldova a devenit a doua țară după Ucraina (ce nu face parte din Uniunea Europeană), care sărbătorește Ziua Europei la nivel de stat. Nici Kievului nu i-a trecut prin cap să stabilească această sărbătoare pe data de 9 mai.

„Dublarea personalității"

„Marcarea Zilei Europei reprezintă o oportunitate unică de confirmare a atașamentului față de valorile europene comune, de apropiere a culturilor și de conștientizare a identității europene cu toată diversitatea ei", este o frază standard din comunicatele de presă, emise de reprezentanța Uniunii Europene în Moldova în ajunul marcării Zilei Europei. Însă chiar și europenii nu au stabilit cînd trebuie marcată „ziua de naștere" a "bătrînului continent".

Unii o sărbătoresc pe 5 mai, deoarece anume în această zi, în 1949, la Londra a fost semnat Statutul Consiliului Europei. Alții – pe 9 mai, deoarece în această zi s-a născut ideea Uniunii Europene: în 1950 ministrul de externe al Franței, Robert Schuman, a propus unificarea industriilor oțelului și cărbunelui din Franța și Germania, fapt ce a condus la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și oțelului, considerată drept temelie a actualei Uniunii Europene.

În pofida promisiunilor periodice ale eurounioniștilor moldoveni de a depune „deja în anul viitor" cererea de aderare la UE și planurile grandioase de a obține „pînă la finele anului 2017 statutul de țară-candidat la aderare", iar în 2020 a deveni "membru cu drepturi depline a comunității europene", Moldova nu este și nici în viitorul apropiat nu va deveni membru al Uniunii Europene. Iar din Consiliul Europei RM face parte din 13 iulie 1995: Moldova este prima dintre statele postsovietice care a aderat la CE și a devenit cea de-a 36-a țară-membră a acestei organizații internaționale (în prezent, din Consiliul Europei fac parte 47 de state). De aceea, ar fi fost logic dacă Ziua Europei ar fi marcată în Republica Moldova pe 5 mai – ca zi a uneia dintre cele mai vechi și influente organizații de pe continentul european, al cărui membru Moldova este de 22 de ani.

Anume cu această propunere (de a marca data de 5 mai ca zi de naștere a Europei) a venit Guvernul încă în 2004, însă Parlamentul atunci nu a ridicat atunci această sărbătoare la rangul de date oficiale de sărbătoare în Republica Moldova. Totuși Ziua Europei în Moldova este marcată anual, la inițiativa reprezentanței UE, începînd cu anul 2006, dar pînă în prezent în țara noastră nu există o dată fixă pentru marcarea acestei sărbători. În 2012 Ziua Europei, de exemplu, a fost marcată de pe 12 pînă pe 19 mai, în 2013- de pe 18 pînă pe 26 mai, în 2014 – de pe 10 pînă pe 17 mai.

De ce „proiectul Guțu" a fost scos de la naftalină

Ucraina a început să sărbătorească Ziua Europei cu mult înaintea Moldovei – încă din 2003, introducînd imediat această sărbătoare în categoria celor oficiale.

Ziua Europei în Ucraina a fost stabilită printr-un decret al președintelui Leonid Kucima din 19 aprilie 2003, în legătură cu adoptarea cursului strategic spre integrarea europeană și aspirația de a adera la țările Uniunii Europene. Dar nici atunci și nici chiar acum, Kievului nici prin cap nu i-a trecut să fixeze această sărbătoare pe 9 mai, deși în Uniunea Europeană, în cinstea „Declarației Schuman", Ziua Europei este marcată anume în această zi. În Ucraina, Ziua Europei este marcată în fiecare a treia sîmbătă a lunii mai. Anul acesta – pe data de 20 mai.

În republica noastră, primele tentative de a înlocui Ziua Victoriei cu Ziua Europei au fost întreprinse în anii 2012-2013. În aprilie 2013, un grup de liberali, care s-au dezis de Mihai Ghimpu – Ana Guțu, Valeriu Saharneanu și Oleg Bodrug – au înaintat o inițiativă legislativă ca pe 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei, iar Ziua Victoriei să fie mutată pe 8 mai și să fie marcată „ca comemorarea armistițiului care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial", deși acesta, precum se știe, s-a încheiat nu pe 8-9 mai, ci pe 2 septembrie 1945.

„Propunem ca Ziua Europei să fie zi de sărbătoare și zi liberă pe 9 mai – data cînd ministrul afacerilor externe al Franței Robert Schuman, în 1950, a propus crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, în scopul evitării unui conflict armat dintre Germania și Franța", se arăta în nota informativă.

Însă atunci coaliția de guvernare a fost reticentă față de inițiativa legislativă a ex-liberalilor. De ce acum, peste patru ani, „proiectul Anei Guțu" a fost scos de la naftalină, rescris și în mod urgent votat în două lecturi de Parlament, în ajunul Zilei Victoriei, deși funcționarii europeni au vorbit în repetate rînduri că lor, în principiu, le este totuna cînd anume în Moldova va fi marcată Ziua Europei?

Analistul politic Igor Boțan consideră că totul e evident. În 2013, potrivit lui, principala forță promotoare a integrării europene în republica Moldova era considerat PLDM – la ce bun democraților să le ofere aliaților un motiv în plus pentru PR?

„Acum însă Partidul Democrat pretinde că anume el este singura forță politică din țară capabilă să salveze și să apere vectorul european și să nu admită ascensiunea socialiștilor proruși. de aceea, PDM și-a completat arsenalul ideologic cu încă o inițiativă „proeuropeană". Totodată, precum se știe, Partidul Socialiștilor încearcă să monopolizeze sărbătoarea de 9 Mai – sub egida lui, în această zi vor avea loc marșuri, concerte, demonstrații. Iar inițiativa privind dubla sărbătoare distruge oarecum acest monopol", spune Igor Boțan.

Politologul Victor Josu la fel consideră că jocurile politice, dar nu aspirațiile europene ale PDM, au devenit principala cauză a deciziei Parlamentului privind marcarea oficială pe data de 9 mai nu doar a Zilei Victoriei, ci și a Zilei Europei.

„Cu mare regret, sărbătoarea Marii Victorii – 9 Mai – a devenit la noi în țară şi un motiv pentru jocurile politice indecente, menționează el. Pe de o parte, dacă vorbim despre majoritatea absolută a cetățenilor noștri, atunci 9 Mai este numai Ziua Victoriei. Dar chiar şi în interiorul acestui grup majoritar noi vedem lipsa dorinței sau incapacitatea de a renunța la tentativele de „privatizare politică" a sărbătorii, la tentativele de a nu o lega de un anumit partid politic, care în prezent are cele mai mari ratinguri. Este vorba, precum înțelegeți, de PSRM și liderul ei real – președintele Igor Dodon. Eu totuși sper că va învinge bunul simț și toți, inclusiv socialiștii, vor marca 9 Mai nu ca pe o sărbătoare de partid, ci ca pe una într-adevăr populară.

Pe de altă parte, cei care se află la putere continuă să utilizeze retorica proeuropeană. Ei la fel au decis să joace jocurile lor politice. E clar că nici un fel de „Ziua Europei", sau „Ziua Asiei", sau „Ziua Africii" nu e în stare, oricît și-ar dori unii, să reducă din măreția Zilei Victoriei. De ce atunci în acest caz puterea a hotărît să vină cu această inițiativă prostească? Ținînd cont de caracterul antipopular, antidemocratic al actualei puteri, eu consider că exclusiv din răutate. Puterea noastră aflată sub control își urăște într-atît poporul, încît, chiar jefuindu-i miliardele, nu ratează oportunitatea de a scuipa poporului în suflet. Păcat că trebuie să vorbim despre asta în legătură cu 9 Mai".

Motiv pentru provocare

Mai există o versiune a actualei decizii a Parlamentului privind unificarea Zilei Victoriei cu Ziua Europei. Potrivit uneia dintre sursele noastre, care au solicitat anonimatul, conducerea reală a PDM acum are relații „extrem de dificile cu Moscova".

„Speranțele că prin alegerea lui Dodon în funcția de președinte ei își vor asigura o „încălzire" pe „frontul de Est" s-au risipit, spune interlocutorul. Mai mult, lucrurile s-au înrăutățit. Îndemnul din martie al premierului Pavel Filip și președintelui Parlamentului, Andrian Candu, către funcționari de a renunța temporar la vizitele în Rusia nu a fost lansat întîmplător, deoarece, potrivit informațiilor noastre, accesul oamenilor influenți în Moscova este închis. Ei se află în „listele negre" ale rușilor, iar unii dintre ei au afaceri acolo.

Renato Usatîi nu a mințit cînd a spus că serviciile speciale rusești au încercat în repetate rînduri să obțină din partea Interpolului o monitorizare a unor demnitari publici din RM. De aceea, partea moldovenească merge pe calea tensionării situației – acum a fost provocat un scandal în jurul tentativei de a reduce rolul Zilei Victoriei, după care, sînt sigur, vor urma provocări pe direcția transnistreană, precum și în relațiile cu NATO. Autoritățile noastre vor să ajungă la un acord cu Moscova pînă la alegerile parlamentare. Tactica șantajului politic a dat roade în dialogul cu Washingtonul, acum, ei vor încerca să o aplice pentru a ajunge la un acord cu Moscova, dar eu sînt convins că în privința Kremlinului această tactică nu va funcționa".

Deja a doua zi după ce interlocutorul nostru și-a expus presupunerile, inclusiv privind noile provocări față de FR, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a scos de la naftalină interpelarea grupului liberalilor de acum trei ani (din 26 mai 2014) privind interpretarea art. 11 al Constituției cu privire la statutul de neutralitate a RM și legalitatea staționării forțelor ruse în regiunea transnistreană.

Conform hotărîrii Curții Constituționale, contingentul trupelor ruse de pe teritoriul Transnistriei este „armată de ocupație", iar „în cazul în care vor fi amenințate valorile constituționale fundamentale, așa ca independența, integritatea teritorială sau securitatea de stat, autoritățile Republicii Moldova sînt obligate să întreprindă măsurile necesare, inclusiv militare, pentru apărarea lor".

„După ce săptămîna aceasta Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anunțat că Transnistria este ocupată de Federația Rusă, apare un șir de întrebări și probleme în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. De exemplu, ce va fi cu formatul de negocieri 5+2, în care Federația Rusă acum figurează în calitate de țară garant? Or, ocupantul nu poate fi garant. Adică, în esență, este vorba de distrugerea formatului de negocieri 5+2, la care a recurs Chișinăul", a declarat pentru NOI.md analistul politic Igor Boțan.

„Mai catolic decît Papa"

Președintele Igor Dodon a anunțat imediat că nu va promulga proiectul de lege privind unificarea Zilei Victoriei și Zilei Europei. „9 Mai a fost și va rămîne Ziua Victoriei, indiferent ce dorește majoritatea parlamentară a unioniștilor europeni. Noi nu vom permite înlocuirea ei cu altă sărbătoare", a declarat șeful statului.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, i-a amintit imediat că președintele nu este adevărul în ultima instanță și că, dacă va refuza să semneze proiectul de lege privind comasarea Zilei Victoriei și Zilei Europei, Parlamentul va vota din nou documentul, după care el va intra în vigoare.

Potrivit legislației în vigoare, Igor Dodon are la dispoziție două săptămîni pentru a semna sau a respinge proiectul de lege privind dubla sărbătoare și a o remite legislativului. Precum a declarat pentru NOI.md consilierul șefului statului în probleme juridice, Maxim Lebedinschi, el personal nu a văzut încă acest document, de aceea nu poate spune dacă a parvenit în administrația președintelui din cancelaria Parlamentului.

Astfel, pînă la 9 mai, proiectul de lege privind comasarea Zilei Victoriei și Zilei Europei, precis nu va fi votat și deci nu va intra în vigoare. De aceea, oficial, data de 9 mai 2017 va fi considerată doar Ziua Victoriei și, conform logicii, autoritățile nu au dreptul să organizeze alte manifestații în această zi.

„Cînd oare coaliția de guvernare s-a oprit în fața legii? Ei au nevoie de tensiune, de aceea va intra sau nu în vigoare pînă la 9 mai Legea privind comasarea Zilei Victoriei și Zilei Europei – nu contează. La 9 mai, autoritățile noastre „proeuropene" vor marca cu fast Ziua Europei, în contrapunere cu sărbătoarea „prorusească" Ziua Victoriei. Precum a spus se pare domnul Diacov, cineva va merge la Memorial, iar tineretul va sărbători în parcuri", a declarat unul dintre interlocutorii noștri.

La rîndul său, delegația Uniunii Europene în Moldova a decis prudent să nu intervină în confruntările politice moldovenești în jurul sărbătorilor. Reprezentanții UE intenționează să marcheze Ziua Europei la Chișinău nu la 9, precum a decis Parlamentul, ci la 13 mai.

„Este cazul cînd autoritățile locale «democratice» se prezintă mai «europeni» decît europenii. Nu străinii, nu cotropitorii, nu partenerii, nu Putin și nu UE, dar, ca înainte, ai noștri bag zîzanie în societate", a scris unul dintre utilizatorii rețelelor de socializare.

Pornind de la declarația premierului Pavel Filip rostită la ședința Guvernului din 3 mai, în privința Zilei Europei, puterea executivă a decis să manifeste o mai mare solidaritate cu partenerii de dezvoltare decît față de colegii săi din Parlament. Amintindu-le subalternilor săi că în mai, de regulă, au loc un șir de manifestații dedicate Zilei Europei, premierul a menționat că la 13 mai partenerii din UE intenționează să deschidă în parcul central al Chișinăului tradiționalul „orășel al Europei", iar participarea instituțiilor publice în activitatea lui ar fi binevenită. Chestiunea privind programul special Europe Day pentru 9 mai în legătură cu recenta decizie a Parlamentului nu a fost încă examinată la Guvern.