25 march 2017, 09:40 Moldovan reality 7186

Trecerea la ora de vară: avantaje sau mituri?

Marina Prodius

Moldova va trece din nou la ora de vară în ultima duminică a lunii martie – în noaptea de 25 spre 26.

Conform tradiției, la ora trei, moldovenii vor muta acele ceasornicelor cu o oră înainte. Iar asta înseamnă că va trebui să se obișnuiască cu noul regim – să se culce și să se trezească mai devreme. Principalul motiv al schimbării orei – economia energiei electrice.

În afară de Moldova, alte 80 de țări ale lumii trec la ora de iarnă și înapoi, iar în unele țări nu toate regiunile fac acest lucru. Iar țările din Asia – China, Japonia, India, Singapore și fostele țări sovietice – Uzbekistan, Tadjikistan și Turkmenistan, Georgia au renunțat demult la schimbarea orei. Și Crimeea a renunțat la această practică.

Jocul cu acele ceasornicului

Pentru prima oară, încă în anul 1908, în Marea Britanie s-au gîndit să mute acele ceasornicului, în scopul de a economisi energia electrică. Ideea aparținea politicianului, unuia dintre autorii Declarației de Independență a SUA, omul de pe bancnota de o sută de dolari, Benjamin Franklin. În SUA, abia peste 10 ani au început să practice trecerea la timpul de vară/iarnă.
.
În Rusia, care a urmat exemplul Germaniei, unde avea loc Primul Război Mondial, pentru prima dată s-a trecut la ora de vară în iulie 2017, acest regim fiind respectat pînă în 1930, cînd acele ceasornicelor au fost mutate cu o oră înainte față de fusul orar. Acel regim temporal a fost numit „ora decretului", deoarece a fost introdus prin Decretul Consiliului Comisarilor Poporului. Trecerea nu se făcea cu regularitate, iar deseori despre aceasta se uita. Doar în 1981, potrivit unei hotărîri a URSS, a început să fie introdusă ora de vară. În martie 1991, în Rusia ora de vară și de iarnă au fost anulate, dar în luna noiembrie a aceluiași an au fost reintroduse.

Tentativele de a modifica mersul timpului au continuat în 2009, cînd în Rusia s-a decis studierea oportunității trecerii la ora de vară. Au fost implicate institutele de profil, medici, psihologi, geografi, totodată, a fost efectuat un sondaj sociologic. De asemenea, erau invocate rezultatele studiilor, care arătau că trecerea de la o oră la alta are un impact negativ asupra sănătății populației. A fost înregistrat un proiect de lege, în care era înaintată propunea de a se reveni la ora care era în perioada anilor 1930-1981 pe teritoriul URSS (GMT+1) și renunțarea la trecerea la ora de vară și invers. Totodată, în locul mutării orei, era propusă modificarea cu o oră a începutului zilei de muncă.

În 2011, președintele Rusiei Dmitri Medvedev și-a anunțat decizia de a anula mutarea orei. Legea „Privind calculul timpului" prevedea anularea schimbării orei din anul respectiv și stabilirea orei de vară pe teritoriul Rusiei. În rezultat, țara înșela mișcarea firească a Pămîntului cu două ore. Greșeala a fost înlăturată abia în 2014. În octombrie, țara a trecut ultima dată la ora de iarnă. În final, numărul fuselor orare în Rusia s-a redus de la 11 la 9 – acum după ora Moscovei trăiesc 52 de regiuni.

Și Ucraina s-a jucat cu acele ceasornicelor. Rada Supremă a revenit la subiectul schimbării ore în ianuarie 2012. A fost înregistrat un proiect, care prevedea că Ucraina va rămîne la ora de iarnă, adică în al doilea fus orar internațional. Ideea a fost amînată, deoarece în acel an era preconizat Campionatul Europei de Fotbal, în special, pentru ca fanii să nu fie duși în eroare. După Euro-2012, țara vecină trebuia să pună punctul pe „i" în această problemă, dar ea a rămas în aer și ucrainenii continuă să schimbe ora de două ori pe an.

Uzbekistanul a renunțat la schimbarea orei în 1990. Nu trec la ora de iarnă nici Turkmenistanul, Kîrgîzstanul și Kazahstanul. Țările explică acest fapt prin particularitățile climatice și religioase. De asemenea, în 2005, autoritățile georgiene au considerat că, renunțînd la trecerea la ora de iarnă, ei vor putea utiliza mai eficient energia electrică. Totodată din 2011, nu se schimbă ora nici în Belarus.

Japonia a renunțat la ora de vară încă în 1952, după semnarea Acordului de pace de la San Francisco (1951), care a pus capăt regimului de ocupație. Există opinia că prelungirea zilei de muncă pentru oamenii istoviți de război, foame și sărăcie este o acțiune premeditată a ocupanților.

În Algeria, Angola, Afganistan, Vietnam, Guineea, India, Kenia, China, Malaiezia, Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Peru, Tunis, Filipine, Coreea de Nord și de Sud nu se face trecerea la ora de vară/iarnă.

În Africa, ora se schimbă doar în trei țări: Egipt, Tunis și Namibia. În America Centrală și în Marea Caraibilor schimbarea orei are loc pe o parte considerabilă a teritoriului Mexicului, în Honduras, Cuba și într-un șir de state insulare. Guatemala, Nicaragua, Panama, Venezuela, Columbia și alte țări din această regiune nu schimbă ora.

Este curios faptul că toate țările care folosesc trecerea la ora de vară și de iarnă mută ora în zile diferite.

Timpul costă bani

Economisirea energiei electrice este argumentul de bază al inițiatorilor de a introduce ora de vară. Dar astăzi, acest argument nu e atît de actual ca acum cîțiva zeci de ani.Savanții japonezi au calculat că odată cu trecerea la ora de vară nu este atestată o economie semnificativă a resurselor energetice. Totodată, un studiu științific al Universității Cambridge din Marea Britanie a demonstrat că trecerea la ora de vară nu reduce, dar, dimpotrivă, stimulează consumul de energiei electrică.

Totuși, există și o altă opinie experților: economisirea energiei, pentru care are loc această trecere, constituie circa 1-3%. Dar nu trebuie să excludem și faptul că acest lucru le este convenabil farmaciștilor.

Președintele Asociației Consumatorilor de Energie Nicolae Mogoreanu consideră că e un mit că Moldova reduce consumul de energie electrică, schimbînd ora de două ori pe an.

„Da, în țările unde economia funcționează și există industrie, această trecere este avantajoasă, - spune expertul. - Dar în Moldova, de fapt, nu există industrie, nu funcționează întreprinderile agricole, iar dacă și există niște întreprinderi, ele funcționează periodic, în jumătate de schimb, dau pe luni. În general, în țară funcționează anul împrejur doar pînă la zece întreprinderi. Dar există și un alt motiv pentru care Moldova nu poate decide de sine stătător să renunțe la schimbarea orei. Fiind o țară mică, noi nu putem demonstra că înțelegem sau ne pricepem mai bine în acest domeniu. Noi pur și simplu schimbăm ora împreună cu toți".

Avantajele și dezavantajele schimbării orei

Discuțiile despre oportunitatea mutării acelor ceasornicelor și după ce oră e mai bine să trăim, apar, de regulă, în ajunul trecerii la ora de vară sau cea de iarnă și durează zeci de ani. Savanții apreciază diferit eficiența schimbării orei.

Cei mai aprigi oponenți ai trecerii la ora de iarnă și de vară sînt medicii. În opinia lor, schimbarea orei perturbă ritmul circadian, regimul somnului și cel alimentar al omului, ceea ce are un impact negativ asupra sănătății. După schimbarea orei numărul accidentelor rutiere letale crește. Oamenii sînt îngrijorați și de statistica sumbră, potrivit căreia în prima săptămînă, după schimbarea orei crește cu 12% numărul solicitărilor ambulanței, suicidelor – cu 66%, iar din cauza atacului de cord mor cu 75% mai mulți oameni.

Totuși, specialiștii din întreaga lume nu au o opinie unică asupra necesității schimbării orei.