|
Acum 150 de ani, la Iași a fost reprimat un marș promoldovenesc
În luna aprilie curent se împlinesc 150 de ani de la reprimarea sîngeroasă a marșului antiunionist organizat de moldoveni la Iași.
Pe 3 aprilie (15 aprilie pe stil nou) 1866, în orașul Iași, sute de locuitori, în frunte cu Mitropolitul Moldovei, au organizat un marș pașnic de protest împotriva unirii Țării Moldovei și Valahiei din anul 1859. Participanții la eveniment au cerut ca Țara Moldovei să-și recapete independența.
Pe parcursul tuturor anilor din momentul unirii celor două principate sub vasalitatea Imperiului Otoman, în Moldova creștea nemulțumirea oamenilor de rînd și a elitei față de atitudinea nedreaptă a autorităților valahe. În pofida înțelegerilor privind drepturile egale ale principatelor în statul unit, în pofida solicitărilor cu privire la desemnarea unei capitale neutre și păstrarea unor împuterniciri pentru Iași, moldovenii au fost mințiți. Chiar dacă primul domnitor al celor două principate unite a fost desemnat un moldovean, A.I. Cuza, peste cîțiva ani el a fost detronat în urma unei lovituri de stat la București, care, în ciuda înțelegerilor anterioare, a devenit unica capitală a statului unit. Deja atunci a devenit clar că pentru Moldova și moldoveni a fost pregătită soarta unei provincii.
În Moldova a apărut și s-a extins mișcarea de independență față de București, pentru restabilirea statalității moldovenești. Printre susținătorii și participanții acestei mișcări au fost cunoscuții reprezentanți ai intelectualității și preoțimii: Nicolae Istrati, Gheorghe Asachi, Ion Creangă etc.
Pe 3 aprilie 1866, adepții acestei mișcări au organizat un marș de amploare la Iași. În fruntea coloanei se aflau Mitropolitul Moldovei, preoți, urmați de reprezentanți ai intelectualității și oameni de rînd. Protestatarii purtau cruci și lozinci: „Jos Unirea!", „Jos prințul străin!", „Trăiască Moldova!". Însă acest marș pașnic pentru dreptate a fost reprimat cu duritate de un regiment dislocat special din Muntenia în Iași pentru a ține situația sub control. Asupra manifestanților pașnici s-au tras focuri de armă și s-au aplicat lovituri de baionete. Protestatarii au fost dispersați. Au murit zeci de oameni, sute au fost arestați, multă lume a fost rănită. A fost rănit și Mitropolitul, pe care l-a salvat și l-a ascuns Ion Creangă, care la fel a participat la acest eveniment.
Numărul exact al morților nu este cunoscut nici pînă astăzi, deoarece această filă rușinoasă a istoriei care caracterizează esența acelei „uniri" și atitudinea Bucureștiului față de Moldova și moldoveni în România este un subiect tabu. Din momentul reprimării sîngeroase a marșului de la Iași și pe parcursul întregii istorii a României contemporane, orice amintiri despre drepturile moldovenilor, despre istoria Moldovei, despre limba moldovenească și etnia moldovenească sînt interzise, fiind calificate drept separatism și activitate antistatală. Moldovenii care au riscat să declare despre drepturile sale sînt supuși represaliilor. Și, dacă în timpurile noastre aceasta se limitează la dosare penale, interzicerea practicării unei anumite profesii sau refuzul de a înregistra „Comunitatea Moldovenilor", de exemplu, anterior mișcările promoldovenești erau pur și simplu înecate în sînge. Așa a fost în secolul XIX, așa a fost în perioada interbelică, așa a fost în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Acum, cînd tema unionismului și nimicirii statalității moldovenești din nou se scoate la lumină, fiind înfrumusețată cu promisiuni de viață dulce și imprimată în inimile moldovenilor de rînd prin minciună și speculații, este util de amintit istoria, ceea prin ce au trecut deja moldovenii într-un trecut apropiat. Trebuie de amintit pentru a nu admite repetarea acelor nedreptăți. Și, dacă unioniștii și adepții lor nu-și cunosc istoria sau nu vor să observe filele „incomode", atunci toți cei care sînt demni de cauza strămoșilor, care țin minte poruncile lui Ștefan cel Mare, care a cerut ca Moldova să fie păstrată pentru urmași, sînt obligați să nu uite adevărata istorie a poporului moldovenesc și statului moldovenesc.
Source:
- Еще несколько молдаван вернулись домой из Ливана
- В Кишиневе состоится грандиозный концерт Константина Московича, Тамары Гвердцители и группы ABBORN ©
- Правительство усиливает специальную защиту детей от вывоза за границу и незаконного удержания
- В Румынии идет снег: в некоторых местах толщина снежного покрова достигла 20 см
- Объявлено предупреждение о поездках в Болгарию
- В столице прошла сессия в рамках проекта YMCA Digital Media Hub Chisinau ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1621
- Populația:
- 2120 locuitori
Mereşeni este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Mereșeni și Sărata-Mereșeni. Localitatea se află la distanța de 9 km de orașul Hîncești și la 43 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2120 de locuitori. Satul Mereșeni a fost menționat documentar în anul 1621.
Comments
(0)