Atâta-i mai rău! Iubito, cată drept în ochii mei!

Drept!... Aşa!... Spune-mi, acuma, nu citeşti nimic în ei?...

VIDRA

(cu nedumerire)

Sunt tulburi...

RĂZVAN

Tulburi? Atâta?... Foarte bine! Vrea să zică,

Nici Aron-vodă în ochii-mi n-a putut citi nimică...

Ochii mi-au fost cu credinţă...

(Strângând pumnii şi cu un glas înecat.) Vidro! Vidro!... Eu voiesc

Negreşit una din două: sau moarte, ori să domnesc!

VIDRA

Asta-i şi dorinţa Vidrei... Însă trebui amânată...

Nu-i timp...

RĂZVAN

Astăzi, astăzi, astăzi; sau astăzi, ori niciodată!

Aron se-mpacă cu leşii, şi cu ajutorul lor

Se-ntăreşte la domnie, pe când eu sughiţ şi mor!

Prin duşmani să mă slăvească, iar slava duce la toate!...

Aron se-mpacă cu leşii... Fără nume, fără tron,

Ce fac eu?... Răspunde-mi, Vidro!... Aşadară, jos Aron!...

VIDRA

Nu te grăbi!... mă-ngrijeşte o presimţire ciudată.

Şi presimţirea femeii nu se-nşeală niciodată...

RĂZVAN

Vorbe seci!

VIDRA

O, nu, Răzvane! Chiar astăzi eu am visat

O vedenie grozavă, un lucru înfricoşat!...

Maica ta-n haine cernite din mormânt păşea spre mine,

Ochii-i se-necau, în lacrimi, pieptu-i gemea de suspine.

Şi durerea-i, plămădită cu mânia la un loc,

Îmi striga din gura-i moartă: Piei, nepoata lui Moţoc!...

RĂZVAN

Vise! O nimica toată! Luptătorul care-n viaţă

Întâlneşte la tot pasul însăşi moartea faţă-n faţă,

Încât i se par acuma deopotrivă morţi şi vii,

Nu-l tulbură o nălucă ce sperie pe copii!...

Ş-apoi unde-i acea Vidră care-mi tot spunea odată