[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 660 de oameni, dintre care: 51.06% - bărbaţi și 48.94% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arată astfel: 99.09% - moldoveni, 0.30% - ucraineni, 0.15% - ţigani, 0.45% - alte etnii. Densitatea populatiei este de 71 locuitori la km pătrat, ceea ce este de 1,7 ori mai mica decit media pe tara. În satul Frumoasa au fost înregistrate 222 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 660 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

[top]Istoria localității

Așezarea a fost atestată documentar pentru prima dată la 10 mai 1807. Siliştea la început purta numele pîrîiaşului Biceag, apoi a împrumutat denumirea schitului din apropiere – Frumoasa. Denumirea veche a satului, care se mai pastreaza şi astăzi,este Biceag sau Ghiceag. Schitul şi cătunul au crescut împreună pe o moşie răzăşească, fiind menționate în acelaşi act de proprietate din 10 mai 1807. Intemeietorii satului Frumoasa-Biceag au fost locuitorii din satul Bravicea, care aveau aici mosii și pe care ulterior le-au dăruit sau vîndut mănăstirii.

[top]Economia locală

Potențialul economic al localității este redus. În sat funcționează 3 întreprinderi din domeniul comerțului, 5 întreprinzători pe bază de patentă şi 285 gospodării ţărăneşti. Toți cei 285 de fermieri își prelucrează terenul agricol în mod individual.

[top]Trasee turistice

Satul Frumoasa este așezat într-o zonă turistică de excepție. Localitatea este inclusă în mai multe trasee turistice cum ar fi ”Drumul vinului”, “Mănăstirile Moldovei”, “Codrii Moldovei centrale”. În acelaşi timp, în contrast cu aceste avantaje, infrastructura turistica este absolut nedezvoltată. Localitatea nu poate oferi servicii calitative de cazare și alimentare, traseele turistice locale nu sînt amenajate, iar drumurile și alte elemente de infrastructură locală sînt într-o stare precară.

[top]Educație, Cultură, Sănătate

În sat funcționează 2 instituții ale sistemului educațional: grădinița de copii și gimnaziul. Clădirea grădiniței a fost dată în exploatare în 1965, capacitatea fiind de 140 de locuri. În 2005 ea a fost frecventată de 17 copii, numărul angajaților fiind de 3 persoane Din cauza finanțării insuficiente și a conditiilor nesatisfăcătoare în grădiniță funcționează numai o singură grupă preșcolară cu program de lucru de 6 ore. Din cauza natalității scăzute în fiecare an se micșorează numărul copiilor care frecventează grădinița. Gimnaziul Frumoasa a fost dat inaugurat în anul 1974. În incinta gimnaziului se află biblioteca, cazangeria, iar în anul 2002 a fost reparată cantina. Deoarece capacitatea școlii este de 100 de elevi, iar înmatriculați sînt mai mulți, elevii își fac studiile în două schimburi. Casa de cultura a fost inaugurată în anul 1984. Sala de festivități cu o capacitate de 200 locuri este folosită pentru organizarea discotecilor, a adunărilor sătești și a altor manifestaț

[top]Monumente istorice

Unul din monumentele de istorie şi cultură din zonă este mănăstirea Frumoasa. Fondată la începutul secolului XIX, ea devine un centru spiritual notoriu. Întemeierea mănăstirii Frumoasa este legată de numele a trei călugări, Serafim, Ioanichie si Macarie, veniți de la mănăstirea Neamţ şi aşezaţi în toamna anului 1804 pe locul unde astăzi se află mănăstirea Frumoasa. Poiana numita ”Frumuşica” (de aici și denumirea veche a mănăstirii), în care s-au aşezat cu traiul primii călugari, le-a fost oferită de răzeşul din satul Onişcani Efrem Iurcu, care mai apoi s-a călugarit în această mănăstire, fiind cunoscut ca schimonahul Eftimie, întemeietorul și primul ctitor al mănăstirii. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din 10 iunie 1807, cînd Efrem Iurcu împreună cu frații Gheorghe și Antonie Săpoteanu şi cu Iordache Iurcu au donat mănăstirii pamînt, aşa încît teritoriul mănăstirii se extindea, spre răsărit pînă la pîrăul Biceag, spre asfințit pînă la pîrăul Ichel, la miază-zi pînă la