
Mănăstirea Japca
În satul Japca, la o distanță de 45 km de Soroca se află o mănăstire de maici cu hramul „Înălţării Domnului”, fondată în secolul al XVII-lea. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1693. Se crede că un călugar de la mănăstirea Deleni (din dreapta Prutului) a venit aici la finele secolului al XVII-lea și în stîncile de pe malul Nistrului, a săpat o biserica cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”, întemeind un schit rupestru, în care a viețuit împreună cu cîțiva frați. În 1770 ieromonahul Teodosie reface schitul, care fusese dărîmat de un cutremur și pustiit de hoardele tătărești. În anul 1825 se înalță biserica din piatră cu hramul „Înălțarea Domnului”, pe cheltuiala moșierului Constantin Stati. Se construiesc chilii din piatră, terminate pe vremea arhimandritului Onisifor. Tot atunci a început construcția anexelor gospodărești și amenajarea sfîntului locaș, a fost fondată biblioteca. În 1849 Mihail Lobov, un mare funcționar din Chișinău construiește biserica de iarnă cu hramul „Sfîntul Arhanghel Mihail”.
În 1916 biserica „Înălțării Domnului” este lărgită, ajungînd să aibă trei altare. În timpul primului război mondial, călugării sînt transferați la mănăstirea Hîrjauca, aici aducîndu-se călugărițe ortodoxe refugiate de la mănăstirea Lesna, din Polonia. În 1933 se mai zidește un paraclis.
Mănăstirea Japca este singura mănăstire din R. Moldova care a rămas deschisă în toată perioada sovietică. Locașul a fost devastat și era pe cale de a fi închis în 1959 și în 1964, însă a evitat această soartă. Călugărițele, însă au fost obligate să lucreze într-un colhoz.
Bisericile mănăstirii au fost reparate în ultimii ani și astăzi sînt în stare bună; doar biserica din schitul rupestru, cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci, nu poate fi pictată, din cauza umezelii.
La mănăstirea Japca se păstrează cea mai fidelă copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Hîrbovăț, pictată în anul 1853, pe vremea arhimandritului Ieronim.
După cele mai îndepărtate porţi se află cinci izvoare, cel central poartă numele de Sf. Maria, iar apa sa este considerată tămăduitoare. Dar pentru a admira din plin panorama mănăstirii şi a Nistrului trebuie să urcaţi pe o cărăruie abruptă prin pădure, în vîrful masivului de stînci, unde mai jos este situată biserica săpată în piatră. Iar ridicîndu-vă mai sus puteţi admira peisaje cu totul uluitoare, să examinaţi în detaliu mănăstirea.
Mănăstirea este deschisă pentru vizitatori, care în număr mare vin în primul rînd din Ucraina şi România, precum şi din Rusia. Statutul mănăstirii este unul foarte sever, aici este interzisă folosirea electricităţii, radioului, televiziunii, dar mai ales a internetului.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitalei exită în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1897
- Populația:
- 9801 locuitori
Donduşeni este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Donduşeni. Amplasat în vecinătatea căii ferate Bălţi-Ocniţa, oraşul Donduşeni este situat la 211 km nord de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 9801 de locuitori. Apariţia oraşului Donduşeni este legată de construcţia căii ferate Bălţi-Ocniţa, finalizată în anul 1893. Odată cu începutul circulaţiei trenurilor pe calea ferată nou construită, este înfiinţată staţia de cale ferată Donduşeni, pe lîngă care crescu o localitate, înregistrată în 1897 ca unitate administrativă.