Cetatea Țețina
Țețina este o cetate situată lîngă Cernăuți, fiind principala fortificație din nordul Moldovei. Nu se știe exact cînd a fost întemeiată cetatea Țețina. Unii istorici cred că cetatea a fost ridicată de regele polon Cazimir al III-lea (1350-1370) sau de voievodul Iurg Koriatovici, alții consideră că această cetate ar fi fost construită de Petru I Mușat, după luarea Pocuției de la regele polon Cazimir al III-lea. Cetatea este atestată documentar din 1395, cînd domnitorul Moldovei Ștefan I, împreună cu boierii lui, depun omagiul lor craiului Vladislav al Poloniei. La 1 august 1404, la Camenița, Alexandru cel Bun și boierii „pămînteni moldoveni”, între care se afla si pircalabul pan Hodco de la Țețina, făgăduiesc credință craiului Vladislav al Poloniei. În tratatul din 1433 regele Poloniei Vladislav intărește lui Ștefan voievod, domnul Moldovei cetatea Țețina. De mai multe ori cetatea Țețina este numită oraș.
Cetatea Țețina a fost o construcție impunătoare, compusă dintr-un turn din piatră brută, cu diametrul de 20 de metri, înconjurată de valuri din lemn și pămînt. A fost centrul administrativ al ținutului moldovenesc Cernăuți. După 1479, ținutul Țețina apare în documentele epocii cu denumirea de ținutul Cernăuți.
Cetatea a fost distrusă la sfîrșitul secolului al XV-lea, ultima consemnare documentară regăsindu-se în privilegiul lui Ștefan cel Mare acordat Episcopiei de Rădăuți, la 24 august 1483. Data exactă a distrugerii și pustiirii cetății Țețina nu este cunoscută, ruinele ei rămînînd pe loc sub forma unor ziduri surpate și a unor grămezi de piatră pentru construcții, care au devenit carieră și locul de aprovizionare cu piatră pentru locuitorii din zonă.
În anii 1784-1785 administrația austriacă a Bucovinei folosea piatra din ruinele cetății Țețina pentru constructiile necesare armatei austriece (cazărmi, magazii, grajduri, etc.), precum și pentru alte construcții publice imperiale ridicate la Cernăuți.
Între cele doua războaie mondiale, din vechea cetate Țețina mai rămăseseră zidurile de fundații ale unui turn de apărare, ancorate pe un pinten de stîncă, care au dispărut după anul 1945. În prezent în suburbia Roșa/Roșia a orașului Cernăuți, locuitorii nu mai știu c aici a existat cîndva vechea cetate Țețina.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1770
- Populația:
- 2653 locuitori
Alexandru Ioan Cuza este un sat şi comună din raionul Cahul. Alexandru Ioan Cuza este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 37 km de orașul Cahul și la 194 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2653 de oameni. Satul Alexandru Ioan Cuza a fost menționat documentar în anul 1770.