Marinat Alexei

Marinat Alexei Roman ‒ scriitor, dramaturg, publicist, scenarist.

Născut la 24 mai 1924 în satul Valea Hoţului, RASSM (în prezent s. Dolinskoe, raionul Ananiev, regiunea Odesa, Ucraina) într-o familie de ţărani. A participant la cel de-al Doilea Război Mondial. A fost artilerist şi chiar a avut distincţii pentru vitejie. Odată întors de la armată devine student la Universitatea abia fondată în RASSM, la Facultatea de Filologie, căci avea vocaţia scrisului. Marinat ţinea un jurnal, în care nota ceea ce se întîmpla în acei ani, el locuind pe atunci la cămin. Cineva din colegii săi sau poate chiar consătenii lui de la Valea Hoţului, l-au denunţat. Astfel la 27 mai 1947 este arestat de KGB din cauza jurnalului „Eu şi lumea", pe care-l scrisese. A fost condamnat la zece ani de detenţie în lagărele din Siberia.

Este eliberat la 5 noiembrie 1955, fiind reabilitat de către Tribunalul Militar de la Odesa. Primele sale încercări literare datează din acelaşi an 1955, era vorba de schiţe şi povestiri, care vor intra în cartea sa de debut „Zările ne cheamă", apărută în anul 1959. În acelaşi an, 1959, absolveşte Institutul Pedagogic „Ion Creangă".

Colaborează cu mai multe ziare şi reviste din ţară. Activează chiar o perioadă la revista umoristică „Chipăruş". Colaborează şi cu studioul „Moldova-film", începînd cu anul 1977, fiind scenarist al jurnalului satiric de cinema „Usturici".

Abordează schiţa umoristică şi în cărţile sale: „Drob de sare", 1968; „De luni pînă sîmbătă", 1970; „La doi paşi de fericire", 1989. Printre alte culegeri de proză scurtă se evidenţiază „Venea un om pe drum de ţară", 1962 şi „Vînturi albastre", 1969. A scris şi cîteva romane „Fata cu harţag", 1962; „Urme pe prag", 1966, „Mesagerii", 1977, „Grădina dragostei", 1980; comediile: „Adio, Campanella", „Opriţi Planeta", „Dragostea din mai", „Curajul bărbaţilor". Iar în anul 1991 apare jurnalul „Eu şi lumea" ‒ tocmai acel jurnal din 1944, pentru care a fost deportat, redactat, însă, după experienţa vastă de acum a autorului. În anul 2004 apare cartea „Călătorii în jurul omului" (acelaşi jurnal revăzut şi completat) pentru care scriitorul obţine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Membru al Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova.

A fost unul dintre scriitorii care au susţinut Mişcarea de Renaştere Naţională de la sfârşitul anilor '80 începutul anilor '90 din Republica Moldova şi revenirea la alfabetul latin.

Titluri şi distincţii:

  • Maestru al literaturii, 1993;
  • „Ordinul Republicii", 1996;
  • Premiul Naţional în domeniul literaturii şi artei din Republica Moldova, 2000;
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2004.

A decedat la 17 mai 2009 la Chișinău.

Filmografia „Usturici":
„Stîlpul", №4, 1977,
„Inculpatul", №3,1979.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1963
Populația:
350 locuitori

Dubovca este un sat din cadrul comunei Bozieni, raionul Hînceşti care se află la distanța de 13 km de orașul Hîncești și la 48 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 350 de oameni. Satul Dubovca a fost întemeiat în anul 1963.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.