24 january 2019, 15:45 You were writing 13088

Propagînd ură naţională în Europa?

În faţa noastră se află manualul dlui Nicolae Enciu „Istoria românilor. Epoca contemporană. Manual pentru clasa a XII-a de liceu. Chişinău, 2002".

Politica antiromânească, citim, „a găsit ecou, după cum era şi firesc, cu precădere în rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare, unguri, evrei, bulgari, care din diferite motive, dar cu aceeași obstinație, se împotriveau statului format la 1918" (pag. 20). Cele înserate mai sus sînt o propagandă xenofobă. Autorul nu lămurește de ce aceasta „era firesc". El nu recunoaște discriminarea cruntă a minorităților.

În schimb, este menționat (pag. 28) că „capitalul industrial și bancar aparţinînd minorităţilor naţionale a continuat să prospere, în timp ce etnicii români au înregistrat progrese lente". Probabil, se are în vedere că minoritarii au progresat din contul românilor?!

La pag. 97 aflăm că „raptul Basarabiei de către URSS în iunie 1940 a generat consecințele dramatice pentru populația autohtonă". De parcă a existat vreo deosebire între „autohtoni" şi „alogeni". În schimb, autorul nu spune niciun cuvînt de acuzare a politicii lui I. Antonescu. Genocidul evreilor este numit „faptă antiumană, legată de folosirea Transnistriei ca loc de deportare şi suprimate a evreilor şi ţiganilor". Şi atît.

La pag. 111 putem citi „printre rînduri" ura faţă de ruşi şi alte minorităţi conlocuitoare, cu toate că formal autorul critică doar regimul sovietic: „Politica imperială sovietică s-a manifestat prin rusificare intensivă, marginalizare a intelectualității şi culturii naţionale, românofobie, prin crearea unei economii total dependente de alte republici unionale, în primul rînd de Rusia, încurajarea venirii migranţilor din diferite părţi ale URSS şi organizarea emigraţiei populaţiei băştinaşe în alte republici unionale etc." În opinia noastră acesta este un exemplu de isterie naţionalistă. Vorbind despre teroarea stalinistă în Basarabia (pag. 113-114), autorul încearcă să le insufle elevilor ideea falsă că ea era îndreptată numai împotriva „românilor basarabeni", „băştinaşilor" din „satele româneşti". În afară de ură interetnică astfel de „informaţie" nu poate trezi nimic.

Cît priveşte gîndul autorului despre „dependenţa industriei Moldovei de centrele industriale ale URSS" (pag. 121), trezind ca de obicei dispoziţii antirusești, el dă dovadă de incompetență (să ne amintim de manualul lui de istorie universală pentru clasa a XII-a – plin de plagiat şi analfabetism istoric. // Vezi: Mihai Sprînceană, Grigore Vatav. Un plagiat didactic mort-născut. // Moldova Suverană, 25 septembrie 2007). În continuare această teză este dezvoltată la pag. 121-122. Dacă autorul ar înţelege că economie „independentă" există numai în condiţiile gospodăriei patriarhale, n-ar scrie asemenea lucruri. El ar cunoaşte că „independenţa" economică înseamnă şi „independenţă" de pieţele de desfacere şi „dependenţă" de sărăcie şi degradare. A nu lămuri copiilor aceste lucruri, înseamnă a le deforma totalmente viziunile asupra trecutului neîndepărtat al republicii.

Îngrijorarea de deznaționalizare, rusificare şi colonizare nu-l părăsește nici pe dl Enciu. „Deznaţionalizarea a urmărit un dublu obiectiv: pe de o parte, micşorarea continuă a populaţiei băştinaşe prin deportări, expulzări forţate, exproprieri de bunuri, trimiteri la muncă forţată în afara hotarelor R.S.S.M.; pe de altă parte, sporirea continuă a populaţiei alogene, mai ales a minorităţii ruse şi ucrainene". În afară de discordii interetnice aşa „informaţii" nu pot naşte nimic. În plus, autorul ignoră faptul că „deportărilor, expulzărilor forţate, exproprierilor de bunuri, trimiterii la muncă forţată în afara hotarelor R.S.S.M." erau supuşi şi „alogenii". Toporul terorii staliniste nu ştia de naţionalitate.

„Drept urmare a politicii economice sovietice a fost încurajarea venirii populaţiei din alte părţi ale URSS, în primul rînd din Rusia şi Ucraina, ceea ce a condus l-a schimbarea treptată a componenţei etnice a R.S.S.M." (pag. 123). Ar fi interesant de aflat, ce gîndeşte dl Enciu: europenii nu au frică că moldovenii, care se află la lucru în ţările lor, le vor „schimba treptat componenţa etnică"? La pag. 128 se afirmă că „industrializarea rapidă a R.S.S.M. a avut urmări grave: «migraţie departamentală» masivă... şi agravarea considerabilă a situaţiei etno-demografice a Moldovei". Şi de astă dată el dă dovadă de o cunoaştere slăbuţă a legilor economice.

Dar aşa sînt „profesorii" – membri ai „comisiei Ghimpu". Interesant, după emigrarea din republică a multor „alogeni", situaţia ei s-a îmbunătăţit? Din analiza mai multor manuale de „Istorie a românilor", reiese că mai bine ţara să rămână înapoiată şi patriarhală, însă în plan etnic omogenă şi „curată" de „lepădături" şi „lifte". Naţionalismul i-a orbit pe unii autori...

Tatiana Josan, Dinu Ilaşciuc, Raţa Sergiu, Ion Catîrău