09 june 2024, 17:00 You were writing 20762

Despre simbolurile noastre și ale lor (Foto)

Statul moldovenesc, format în anul 1359, avea toate atributele unui stat suveran, inclusiv propria simbolică moldovenească.

Toată lumea cunoaște că din secolul al XIV-lea stemă a Principatului Moldovei devine capul de bour cu o stea între coarne, cu trandafir și semilună prin părți. Acest simbol (capul de bour) a fost, de asemenea, prezent pe steagurile moldovenești. În ceea ce privește culoarea stindardelor domnești, în secolele XV-XVIII acestea erau predominant roșii, mai rar albastre.

Spre exemplu, steagul lui Ștefan cel Mare (1457-1504) era roșu, iar cel al lui Vasile Lupu era albastru. În anul 1832 pentru Moldova a fost introdus Regulamentul Organic, care prevedea deja utilizarea steagurilor roșii-albastre. Adică, pentru prima dată (fapt confirmat de Statutul Organic), Moldova are un drapel recunoscut pe plan internațional. Steagul roșu-albastru cu capul de bour în Moldova a existat neschimbat pînă la unificarea cu Țara Românească din anul 1859.

Iar în Țara Românească din secolul al XIV-lea pe stemă era un corb cu o cruce în cioc, de ambele părți ale căruia erau reprezentate cîteodată soarele și semiluna. În secolul al XIX-lea, corbul s-a transformat într-un vultur. În ceea ce privește culoarea steagurilor Țării Românești, trebuie remarcat faptul că exista o combinație de culori nu numai galben-roșu, ci și de albastru cu galben.

Tricolorul a început să fie folosit în Țara Românească încă cu 25 de ani înainte să vină la putere Cuza, cînd sultanul Mahmud al II-lea a adăugat la culorile albastră și galbenă ale steagului valahilor culoarea roșie. Mai tîrziu, în anul 1848, tricolorul a fost adoptat ca drapel revoluționar în capitala Țării Românești, orașul București. Adică, steagul istoric al Principatului Muntenia (Țara Românească), tricolorul, a fost promovat de către unioniștii valahi ca să devină "național românesc". În anul 1859, după unirea Țării Românești cu Moldova, AI.I. Cuza a acceptat, pur și simplu, ceea ce a fost inventat în capitala Țării Românești, în anul 1848. Din păcate, vecinii noștri au reușit să le impună simbolurile sale istorice moldovenilor.

Ei bine, așa a tot continuat... În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după formarea unui nou stat unitar al României, tricolorul devine steagul național al acestei țări. Din anul 1872, benzile steagului au început să fie plasate vertical. În anul 1922 vulturul cu cruce în cioc devine simbolul principal al României Mari (ca urmare a apropierii simbolurilor tradiționale ale Țării Românești, vulturul cu crucea în cioc cu vulturul Romei antice).

Iar la începutul anilor '90, cînd statalitatea Moldovei în mințile conducerii politice a acelor timpuri părea a fi un punct vremelnic pe calea către aderarea la România, Republicii Moldova i-a fost impus simbolismul românesc.

La 27 aprilie 1990, unioniștii, în ciuda referințelor la tradițiile Principatului Moldovei au obținut aprobarea tricolorului român albastru-galben-roșu în calitate de steag național al Republicii Moldova.

În ceea ce privește stema de stat a Republicii Moldova și în acest caz "în condițiile febrei unioniste", a "dominației ideilor unificării" principalul simbol al stemei a devenit vulturul românesc, proiectul artistului Gheorghe Vrabie (Chișinău) și a vicepreședintelui Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a României, doctorului în științe istorice Maria Dogaru (or. București).

Popularitatea ideii de reunificare cu România și-a făcut treaba. Activiștii Frontului Popular au decis că dacă nu ne-am unit în realitate, de ce să nu ne unim, pur și simplu, simbolic cu România? Și astfel a avut loc unificarea. Au votat pentru acea variantă, care corespundea aspirațiilor lor cele mai profunde. Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, a lăsat neschimbate simbolurile naționale. Iar ca rezultat doar denumirea țării e Moldova, fiind tot sub semn de întrebare pentru unii ...

După cum se știe, multe țări au rădăcini istorice și culturale comune, dar fiecare țară are dreptul la simbolurile sale istorice. În lume, chiar și națiunile fără stat se luptă pentru independența și autodeterminarea lor, avînd PROPRIILE simboluri. Cu ce atunci noi, moldovenii, care, în ciuda tuturor vicisitudinilor (chiar și a acaparării teritoriilor istorice), ne-am păstrat denumirea de secole a țării, Moldova, sîntem mai răi? Este timpul ca politicienii moldoveni să decidă și să înțeleagă în mod clar că Republica Moldova este un stat suveran și independent, și nu o provincie îndepărtată și uitată. Anume din această cauză procesul de întărire a statalității moldovenești trebuie să înceapă prin înlocuirea simbolismului perioadei "României Mari" cu aceea care corespunde mai mult statalității moldovenești și tradițiilor ei istorice. Acest lucru va juca un rol important la unificarea poporului moldovenesc, în numele statalității noastre seculare moldovenești.

Andrei Nesteriuc